raspuns sub 1 variante 20,21 ,22

raspuns sub 1 variante 20,21 ,22

Mesajde ela pe Joi Iun 11, 2009 4:17 pm

. 20. („Ţi-am împletit...” – Ion Barbu)

1. cunună = coroană
gravă = solemnă
2. virgulele despart o structură (substantiv+adjectiv), în vocativ, de restul propoziţiei.
3. inimă de piatră; cu mâna pe inimă;
4. Nu mi-a spus unde pleacă.
Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii.
5. „Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de azur”
„Aşteaptă infinită şi limpede ca marea”.
6. Inversiunea „umedă [...] tiara” accentuează semnificaţia epitetului „umedă”, care imprimă ideea de măreţie.
7. Titlul poeziei, constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal „ţi-”, arată atitudinea subiectivă a poetului şi marchează adresarea directă către „slăvita soră”, ce simbolizează de fapt creaţia. Se anticipează, astfel, încă din titlul, caracterul de artă poetică al textului barbian.
8. Poezie modernistă, „Ţi-am împletit...” aparţine liricii subiective în primul rând prin prezenţa evidentă a eului liric, indicată de verbe şi pronume la persoana I şi a II-a. Exprimarea ideilor şi trăsăturilor eului liric într-un limbaj atipic.
9. Barbu foloseşte în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. Poezia poate fi privită ca o artă poetică, al cărui limbaj se caracterizează prin ambiguitate, trăsătură specifică poeziei moderniste. Mesajul poetic este încifrat, relaţia dintre poet – creaţie sa fiind sugerată de utilizarea unor termeni su sens conotativ, din crearea unor figuri de stil.


I.21.(“peisagiu”..Ion Barbu

1.ofilit, intunecat posomorat
2.punctele de suspensie marcheaza o pauza meditative in demersul lyric al poetului
3.sunt multe obstacole pe drumul vietii
4.motivul desfrunzirilor de toamna , ca semen ale iernii care se apropie, motiv care ar trebui sa cufunde eul poetic in tristete;acestui motiv I se opune motivul zborului spre inaltimi al sufletului cuprins de avantul surd
5. iata-ma pron personal,per1 singular,acuzativ,forma neaccentuata. //te uita-pron pers forma neaccentuata, per2, singular, acuzativfolositcu rolul de pron reflexive de la verbul a se uita
6.(nori) haotici si obscure-epitet dublu folosit cu scopul de a descrie o atmosfera apasatoare de toamna
7. titlul justifica un text care memoreaza o stare sufleteasca caracterizataprin lupta cu sine insusi a eului poetic intr-un moment de tristete metaforizat printr-un peisaj dezolant pe care a reusit sa-l depaseasca
8.textul poetic dezvaluie o traire sufleteasca pe acre eul poetic s-a strduit sa o depaseasca intr-un moment retrospective.tristetea covarsitoare care era posibil sa-i cotropeasca sufletul, este sugerata prin atmosfera de toamna care anunta crusta alba a iernii intr-un peisaj al vastelor paduri desfrunzite ,acoperite cu nori haotici si obscure , cu tufe umede , cand in aer numai scaietii au nins un cinic puf .taria sufleteasca , elanul gandului cuprins de avantul surd poate sa zboare peste zarile murinde ale sumbrei vai.
9. cea mai importanta caracteristica a limbajului poetic este sugestia .poetul sugereaza momentul unei cumpene sufletesti peste care a reusit sa treaca prin prezentarea peisajului dezolant si apasator al toamnei peste care gandul ispitit a reusit sa treaca.

.Varianta 22(ion barbu fulgii)

1. preţioasă, valoroasă; azvârle, aşterne.
2. Virgulele sunt utilizate pentru a separa o construcţie incidenţă de restul enunţului, marchează adresarea directă a eului liric.
3. Cad fulgii şovăielnici în stoluri fără număr.
4. Tema naturii, trecerii ireversibile a timpului; motivul norilor, plumbului, morţii, sufletului.
5. Mărcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent în text sunt formele pronominale de persoana I singular meu şi de persoana a H-a plural voi. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Ii-a plural lăsaţi, aţi prefăcut, aţi pus. Apare adresarea directă a eului liric, caracterul confesiv al operei, poetul îşi transmite în mod direct gândurile şi sentimentele prin intermediul imaginilor artistice şi al figurilor de stil.
6. Prin intermediul inversiunii albul umăr eul liric evidenţiază ipostaza cromatică a elementului naturii, reliefând puritatea acestuia şi contribuind la descrierea peisajului hibernal. Personificarea oştiri de nori aleargă contribuie la conturarea unei imagini vizuale plastice, prin care se atribuie calităţi umane unui element al naturii, bazându-se pe rapiditatea mişcării.
7. Rolul utilizării persoanei a Ii-a în discursul liric evidenţiază faptul că monologul liric este unul adresat, fapt subliniat şi de interogaţiile retorice prezente în text. Se conturează legătura strânsă dintre om şi natură, o componentă care evidenţiază armonia universală.
8. Strofa finală conţine o descriere a naturii realizată cu ajutorul imaginilor vizuale construite pe baza unei simetrii sintactice: cad fulgii, cad stropi. Atmosfera conturată este una de basm, privitorul admiră un ţinut mirific, idealizat. Finalul strofei conţine o adresare directă, către cititor, a ipostazei lirice a gânditorului, prin care acesta este îndemnat să îşi asume cu superioritate destinul; acest fapt este sugerat de metafora ţinuturi ale minţii. Simbolul soarelui trimite înspre ideea de cunoaştere absolută. Metafora finală: braţul ritmic al timpului accentuează idea de trecere ireversibilă a timpului, de ciclicitate, de asumare superioară a existenţei umane ca fiind o parte componentă din marele mister.
9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei cu maximă încărcătură afectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, de utilizarea unui limbaj elevat, încărcat de sugestii şi materialitate.
ela
Elev
 
Mesaje: 2
Membru din: Joi Iun 11, 2009 3:51 pm

Re: raspuns sub 1 variante 1-20

Mesajde atii pe Mie Iun 24, 2009 1:36 pm

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 1
1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata
2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza
3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu
4.tema:natura,iarna .motivul gerului
5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3
6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara
de gerul naprasnic.
7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece
de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga
natura.
8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra
imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra
intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor.
Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin
personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor
aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o
imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule
naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor.
9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 2
1 mister=taina parfum=mireasma
2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv
a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei.
3 A calca stramb.
A calca in gropi.
4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca
5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte
In baie azurie Sicilia se scalda
6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza
vechimea milenara a vulcanului Etna.
7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o
imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei.
8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de
figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se
sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si
metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine.
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 3
1. a-i intra pe o ureche
a sta pe o ureche
A nu avea o ureche muzicala
A scapa prin urechile acului
2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie
3 canta si tacere
4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita.
5. imagini artistice:
Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn
de favor"
Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere"
6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator"
7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu
textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul
Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre
cele 2 personaje: magarul si privighetoarea.
8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se
naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara
sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul
magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei
9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor.
Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile
lor, dar si prin actiunile la care participa.
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 4
1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba
2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate
versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de
gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala.
3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas
4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel
imaginar, oniric)
5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez
6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie
Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre
iarba se strecoara o suflare"
7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec
in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si
sfarsitul acelor intamplari.
8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in
prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a
cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'
dusmane. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra.
Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran, ctitorul
Manastirii Cozia.
8.Oltul, simbol al maretiei si gloriei trecutului, devine personificat, un element al invocatiei
poetice, realizate prin forme de pers a II. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt
curajul eroilor de alta data, poetul opunand romantic prezentul si trecutul. Gloria trecutului
este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari, fapte cumplite".
9.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate
prin pronume de pers 1 "ma"..etc.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de
stil"noaptea iese"..etc,care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii.
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 5
1) Omonimia cuvantului "luni"
Luni am programare la doctor.
De pe Pamant, pamantenii vad o luna, de pe Jupiter, jupiterienii ar vedea douasprezece luni.
Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut.
2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc"
Cuvine-se
Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala.
Sa-ti (multumesc)
Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate
conjunctia "sa" si pronumele personal "ti", cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei
initiale "i" de la pronume.
3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe
Stramosi (stra+mosi)
Nenascuti (ne+nascuti)
"Pentru stramosi si pruncii nenascuti"
4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare, prezente in poezie.
in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al
jertfei lui Isus)
5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in
text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai, conjunctiv, (sa-ti
multumesc), adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare."
6) Explica semnificatia unei figuri de stil, identificate in prima strofa
in prima strofa identificam o metafora:
"Si pentru nori, aceste flamuri sure
Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte"
Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure).
Prin aceste figuri de stil, eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe
pamant, adunand ca pe un raboj fiecare zi traita.
7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor.
Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect
cumulativ.
Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate, toate avand aceeasi
importanta.
8)Comenteaza, in 6-10 randuri, strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si
mijloacele artistice.
Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile
personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. Eul liric multumeste
Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi, crini, pelicani), pentru sfintenie ( busuioc),
pentru uitare si amintiri, si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la
atatea frumuseti. Predomina enumerarea, intreaga poezie fiind o trecere in revista a
frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins.
9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date.
Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire, ofranda, care are pentru poet o
semnificatie aparte. Crinii, izvorul, via fluturii, busuiocul, stana sunt concepte poetice in jurul
carora se construiesc structurile imnice. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare
– aducere-aminte; spaima – lumina). Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc.
Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. Ca si Cristos, creatorul de frumos trebuie sa ia asupra
sa toate pacatele lumii, sa fie singur si neinteles, penitent de bunavoie in valea plangerii (in
vatra asta stinsa si straina).
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 6
1. inocenta; raza
2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul
3. a-i trece cheful
a trece prin minte
a trece cu vederea
4. tema naturii
motivul florilor, toamnei
5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate
6. sa spuie - sa spuna
a tale brate obosita-ale tale brate obosite
7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul
tinerei, lumina palida de toamna fiind un element simbolist.
Epitetul "blanda, candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta, cu puritatea
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 7
1.caisii, zarzarii, prunii
2. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a", consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea
ritmului si a masurii versului.
3.invesmantati, prefacut
4.tema naturii,care nu mai reprezinta un decor, un spatiu protector ca in poezia romantica,ci
are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric.elementele naturii devenind astfel
simboluri(ex:simbolul pomilor)
6. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor
la impactul vantului , un dans artistic , ritmat , magic , sugerat de substantivul "fantome"
7.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea
vantului de primavara
8. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor , lucru care este prezentat in
restul poeziei . Totul se termina , o data cu inceperea unei noi zi , cand pomii vor fi ceea ce au
fost intotdeauna: doar niste caisi , zarzari , pruni : banalii pomi din fata casei ". Catrena este
expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . Poetul cultiva epitete " albii
cavaleri " , personificari " despodobiti de - atatea gratii " .Regasim imaginea artistica
senzoriala "ce- i stiu de -atatea primaveri", imagine care plaseaza tabloul de natura in timp .
9. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi", "haine albe",
"albii cavaleri" si folosirea simbolurilor, de exemplu simbolul dansului, simbol a carui
semnificatie este exprimata indirect prin expresiile”leganari abia simtite,ritmice”,”se
clatina”,,”se-nclina” dar si direct prin expresiile”dantuitorii”,”dantul”,”pas usor de menuet” ce
sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 8
1. Ieri am semanat graul
Omul rau seamana pe unde trece rautate.
3. trup si suflet, copil de suflet, a lua sufletul(cuiva)
4 patrundeti intelese si neintelese
5 mea, porniti
6. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri, tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul
ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de
carte". Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta, fapt sugerat prin adjectivul
"pustnici". adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului,
si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene.
7. Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric
8. prima strofa :
- monolog liric adresat ( sb. "stihuri" in cazul vocativ , vb. "schiopatati" "zburati" la modul
imperativ)
-indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta
poetica
-prezenta eului liric prin marca specifica adj. pronominal "mea" - ipostaza a creatorului
-comparatia " (...)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza
fragilitatea versurilor , creatiei aflata in stare incipienta .
9. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca, sa munceasca pentru a crea o opera care sa
dureze in timp. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de
sudoarea fruntii si nu de insipiratie. eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite
de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini). tot ce
conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va
naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea.)
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 9
1. sinonim - a infrange
antonim - a cruta
2. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de
restul versului.
3 a visa cu ochii deschisi
4. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua,sugereaza vesnicia durerii si a
oboselii,pe care o simte mica zburatoare,prin folosirea vb zacand,dormind,au valoare
onomatopeica
5.interogatie retorica : Cine-o sa vie,trupul tau de-afara
Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc
6. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea, ilustrand modul in care
este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata, firava, exprimand in mod direct
sentimentele fata de mica vietate,
7. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. Substantivul "lumina" simbolizeaza
cunoasterea absoluta , aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu,
neinteles de societatea ostila, superficiala. poezia poate fi considerata o arta poetica, potul
exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume.
8.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric ,poetul adresandu-se direct micii zburatoare care
,imprudenta, dorind sa duca la stup tezaurul de ceara, s-a prabusit din inaltimea
vazduhului.Apoi,retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata.Prin aceste procedee autorul
isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei.
9. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie, deci trasatura principala este
ambiguitatea.
Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". Intreaga
poezie poate fii considerata o metafora, albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut.
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 10
1)cuvintele, buzele, vocea
2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la
imperativ"huleste"
-cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele"
3)Le vezi?Au cazut, s-au sculat.
4)forma "is" are forma literara "sunt"; "destele"=degetele
5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele", si de verbul
"vezi"(pers a-Iia sg.)
6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag
auditiva
8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric , la fel ca in celelalte doua. Strofa prezinta
incercarea poetului de a-si gasi inspiratia , "prin mocirle cu stele" , martisorul fiind simbolul
unui inceput , a unei creatii noi. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a
mijloacelor artistice. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2, regasim aceeasi
personificare "s-au stricat cuvintele mele". Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte"
sugereaza laitmotivul poeziei, motivul central. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora
"mocirle cu stele ", epitetul "salcii...verzi".Imaginea artistica predominanta este cea vizuala.
Astfel , poetul isi exprima sentimentele si propriile idei , cu ajutorul mijloacelor artistice si a
figurilor de stil .
Rezolvari variante Limba si Literatura Romana
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 11
1.ingrosat, desfrunzeste
2. ritmul, cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o
alta parte de vorbire
3. vin rosu este mai bun decat cel alb.
priviti, vin baietii de la fotbal.
4."stau in tarmu-albastru-al raului de soare"
"pasarile negre suite in apus"
5.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat
6.natura si moartea
7."pasari negre ..ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea
frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei
8..prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il
percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.In acest sens el
reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai
frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte.
9. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:”Stau in tarmu-albastru-al raului
de soare/Din mocirla carui aur am baut.
-sintaxa dezarticulata:”Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava –a carpenului sur/Ce se
desfrunzeste,scuturand in sus/Foile-n azur.
-limbaj cu semnificatii neobisnuite:”Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape
umbra-n umbra lor,in ses.
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 12
1 . neputinta-slabiciune
povata- sfat
2."..."- ceva nesfarsit, sprijina ambiguitatea& nehotararea lui, nota de speranta in sufletul
autorului
3. fata asta e un inger.
mihai a primit un pumn de a vazut numai stele
4. "nu cer", "au purces,""vorbeau","statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri
diferite
5.tema :relatia cu divinitatea
motivul ingerului
6."mie","tai"","tu"
7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului.
Predomina atitudinea de negare, tagada a divinitatii
8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice
9.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai", "nu mi ai trimis"
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 13
1.a pleca la drum, a pleca la vanatoare
2.de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite, pfera un tempo rapid al rostirii si nu
in ultimul rand mentine constanta masura poeziei"
3.maria a primit un semn de la dumnezeu.
umbra lui cristi e colorata
4."voiam sa pleci, vroiam sa ramai", "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?"
5.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in
doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. Interogatia are rolul de a
transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric, dar mai ales de
indignare, solitudine la observarea plecarii iubitei.
6.tema iubirii, motivul umbrei, naturii
7.lirism subiectiv "te am rugat". "vroiam sa pleci"
8. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce
denota dorinta contradictorie a eului liric. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor
antitetice, contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Acesta este nesigur de
hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai".
Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei
strofe. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice:
"de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia, ritmul trohaic, rima
imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian.
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 14
1. soldatul a fost lasat la vatra.
bunica face o paine pe vatra deliciosa.
2.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect
3. aripi de plumb
apa de plumb
4.plumb de iarna, ninge gri
5."mi-am zis". "si am oftat"
6.tema singuratatii, a solitudinii motivul plumbului
7."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare
"zarea grea de plumb"metafora
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 15
1.sumbru-negru,intunecat;
orizont-zare;
2.elidarea vocalei,,i,, si pastrarea ritmului,masurii si muzicalitatii;
3.,,in amurgul vietii,,;,,amurg de toamna,,;
4.,,campia alba,,;,,copacii rari si ninsi,,;
5.tema naturii,motivul iernii al melancoliei;
6.Metafora:,,amurg de iarna,, are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea
poetica;
7.Bacovia este un poet simbolist,si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si
sentimentele,pentru a reda muzicalitate poeziei.In versurile sale intalnim starea de
dezolare...epitetul ,,copacii rari si ninsi,, arata o imagine a iernii,poetul fiind dezorientat si trist
k iarna s-a navalit asupra naturii.
8.Titlul este cuvantul cheie al poeziei,de la el se desprind toate ideile poetice,prezinta o
anumita parte a zilei,in anotimpul iarna,poetul surprinzand natura in amurg.
9.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra
provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.Folosirea cromaticii in
expunerea starilor sufletesti,,campia alba”.
Rezolvari variante Limba si Literatura Romana
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 16
1. carbonizate=arse, descompuse
parfum=iz,miros urat
2. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un
rol explicativ.
3. Focul ardea cu scantei puternice.
4. moarte=sicrie,vestminte,funerare,mangal
5. tema mortii,motive cromatice( negru),motivul ploii,motivul obiecteleor funerare(
sicrie,vestminte)
6. "carbonizate flori"=epitet si inversiune
7. in strofa a II a apar:
- epitete: "scantei de vis"
-metafora: "noian de negru"
-personificare: "amorul fumega"
-intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene
arse")
8. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv
comun,simplu.Tema principala fiind cea a mortii,culoare negru este nuanta care desemneaza
cel mai bine aceasta stare.
9. Apare sugestia,Bacovia fiind un poet simbolist.Apar de asemenea in po
ezie si foarte multe si mboluri.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa
traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a
apropierii mortii inevitabile.
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 17
1. frunza, galbena
2. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii
versului
3. „a taia frunze la câini”; „câta frunza si iarba”;
4. Ramâi, si nu mai plânge, - imag. auditiva
– Adio, pica frunza – imag. vizuala;
5. pronume personal: eu, ma, mi..; adrsarea directa, imperativa (la persona a II-a): ramâi, mai
stai, punctele de suspensie: Si frunza de ce pica...
6. Ca functie expresiva, punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a
unui enunt, deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti; functie
substitutiva, înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului; Linia de pauzamarcheaza
adresarea directa, nota de tristete, melancolie si solitudine din sufletul poetului
7. Si s-a pornit iubita
Si s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...
Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de
„aiurare”; metafora „golul toamnei” – sugereaza golul lasat în sufletul lui, plecarea iubitei;
primele doua catrene prezinta, într-o nota de tristete regertul plecari, iar ultimile doua catrene
consecinta plecarii iubitei..
8. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel – tablou din natura...un tablou trist, de toamna
(pica frunza...); spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri, Bacovia ne prezinta un pastel in
care accentul nu cade pe cadrul exterior; acesta insa se reflecta în sufletul poetului; imaginea
toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete „mai stai de ma alinta”
9 elemente simboliste: apare sugestia („pica frunza”- sugereaza tristetea,) Bacovia fiind un
poet simbolist.
Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna, plânsul, frunza ), cromaticul
(„galbena”) in expunerea starilor sufletesti;
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 18
1. tina;
2. meditatie poetica
3. luna mai e preferata mea.; bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele.
4. ploaia; muzica
5 pron j vb pers I; fraze interogative si exclamative?
6.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ?
7.refren ce da muzicalitate
8. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia- nici mkr cele mai puternice
sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief, fapt subliniat de omparatia......Revenind
obsedant in lirica bacoviana.
Muzica nu este niciodata motiv de bucurie, nici macar cantata de un copil- sugerat de epitetul
"muzica trista";atmosfera inchisa; elem de versificatie( masura de 8 9 silabe; rima imbratisata)
ofera originalitate.
9. expresivitatea e data de fig de stil
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 19
1. lumina - noapte
2. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite
din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii, asigurand anumite efecte
eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet;
3. el a facut piatza (sensul de cumparaturi)
umbra amintirilor i se citea in ochi
4. "tristele becuri cu pala lumina"
"cainii pribegi prin canale"
5."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu
tristetea, cu intunericul, cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta...nu este
perfecta dar...)
6. prezenta eului liric
folosirea cuvintelor cu sens conotativ
prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc
8. titlul este emblema textului poetic, prefigurand imaginarul poetic de factura
simbolista.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza,iar in plan cromatic
sugereaza presentimentul mortii.
9. starea generala de tristete, plictis a eului liric...de spleen
prezenta simbolurilor(piata, becurile)
****
Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 20
1) cununa=diadema
grava=solemna
2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului
3) a avea tragere de inima pentru …
dupa voia inimii
4)Ilustreaza, prin alcatuirea a doua enunturi, omonimia cuvântului „unde”
Sa spui unde si când sa ne întâlnim.
Oare în vid se propaga unde sonore?
5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale
„Sa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur”
„Iar, umeda, pe frunte apasa greu tiara”
6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei
În strofa a doua identificam o metafora („seara descinde friguroasa în inima si gând”).
Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta
slavitei Sore (în text „sora” semnifica soata, iubita).
7. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei date
Cununa include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci si valorile a ceea ce
se afla mai presus de cap, constituind un dar venit de sus. Forma ei circulara indica
perfectiunea si participarea la natura cereasca, al carei simbol este cercul. Coroana
simbolizeaza demnitate, putere, accesul la un rang si la niste forte superioare. Cununa
exprima ideea de înaltare, de iluminare; întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. Slavita
sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos – ceea ce constituie intrarea în lumea
viselor ori în neant. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în
apa, pentru o imersiune regeneratoare. Pentru aceasta, i se împleteste o cununa. Faptul ca
poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala.
8. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidentierea a doua
caracteristici prezente în text.
Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. Lirismul subiectiv se defineste prin marci
lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular („am
împletit”), verbe la persoana a doua singular („sa te înalti”, „sa-ti umbreasca”, „sa atingi”),
adjective pronominale posesive, persoana a doua singular („încumetarea ta sovaie”).
Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei.
„Atunci, slavita Sora, zoreste mai curând
9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea,
ambiguitate, sugestie, reflexivitate)
Ambiguitatea
Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu
limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie
lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor, ideea de centru, de mijloc al cercului
si semnifica Tarâmul Fericitilor.
Ambiguitatea, ca si caracteristica a limbajului poetic, apare pregnant în ultima strofa unde
cuvântul
„asteapta” apare de doua ori, dar fiecare dintre ele are alt subiect. Primul se refera la
îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora, cu multa gingasie, ca o dezmierdare.
Acolo în marea cea limpede, slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea
în unde. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb- „spre
malurile unde de mult îmbratisarea…”) si cuvântul unde (substantiv – „Sa te cununi cu
somnul si-n unde sa te pierzi”)
atii
Elev
 
Mesaje: 3
Membru din: Mie Iun 24, 2009 1:33 pm

Mesajde atii pe Mie Iun 24, 2009 1:38 pm

daca mai are cineva si var 20-100 va rog sa mi trimiteti pe mail (bebelu14@yahoo.com) ,,,,,,,,,,,,mersi
atii
Elev
 
Mesaje: 3
Membru din: Mie Iun 24, 2009 1:33 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Bing [Bot]