de admin pe Dum Apr 27, 2008 8:19 am
A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/
ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea
ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a
argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici
argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
Caracterul subiectiv al unui text este vizibil prin prezenta verbelor si a pronumelor la persoana I si a II-a, singular si plural, dativ etic, indici spatio-temporali raportati la emitator; aplicata textelor literare, subiectivitatea indica faptul ca textul este centrat pe transmiterea sentimentelor, experientelor, starilor sufletesti ale celui care scrie textul (campul semantic al subiectivitatii este prezent in memorii, autobiografie, jurnal, proza autoiografica deghizata);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii
argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate,
despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre
soluţiile propuse/ care se conturează etc.).
Lista cu cerinţe generale/ itemi pentru evaluarea prin
proba orală (folosită ca bază pentru cerinţele specifice care vor însoţi textul
literar/ nonliterar de pe biletul pe care îl extrage candidatul în faţa comisiei de
examinare)
A. Identificarea emiţătorului şi a contextului
1-identificarea şi/ sau prezentarea contextului în care este construit/ emis mesajul;
Raspuns: Fragmentul este luat din "Scurtă istorie a românilor pentru tineret îndeosebi" scrisa de Constantin C. Giurescu,Dinu C. Giurescu, dupa cum se poate observa..
Acesta se adreseaza tinerilor in general si doreste sa transmita faptul ca termenii romanesti sunt de origine geto-daca.
2-identificarea emiţătorului şi/ sau prezentarea ipostazei/ ipostazelor acestuia;
Emitatorul este cel care transmite mesajul; in cazul acesta: Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu
3-identificarea şi/ sau comentarea perspectivei/ a atitudinii/ a punctului de vedere/ a opiniei emiţătorului.
Emitatorul -autorul- transmite cercetarile intreprinse sub raportul limbii romane, anume stabilirea a 160 de termeni romanesti de origine geto-daca. Si, dupa cum observam in acest fragment, acesti termeni sunt extrasi dintr-o gama foarte larga: începând cu corpul omenesc, cu familia, cu locuinţa, cu îndeletnicirile agricole, păstoreşti, viticole, cu mediul fizic, cu flora, cu fauna, cu diferite acţiuni (a răbda, a speria, a zburda) etc.
B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului
1-identificarea tipului de text (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ) şi a unor elemente de structură şi de compoziţie (particularităţi ale organizării
textuale, convenţii specifice, tehnici şi structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor şi a paragrafelor etc.);
Conform functiei mesajului: de informare - are dimensiune pragmatica. Functia informativa poate fi clasificata in conformitate cu beneficiarul informatiei: -beneficiar-marele public->informare cu caracter general; beneficiar-un subiect al educatiei->informare cu caracter educativ; sau beneficiar-specialist->informare specializata, profesionala, stiintifica;
2-identificarea unor fapte de limbă la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textuale;
3-disocierea între sensul propriu şi cel figurat, între sensul general şi cel contextual, între sensul concret şi cel abstract al unor cuvinte/ sintagme/
unităţi frazeologice;
4-identificarea unor elemente de referinţă ale conţinutului de idei al textului, implicite sau explicit formulate (idei, argumente, contraargumente, fapte,
opinii/ sugestii).
C. Construirea unei interpretări/ exprimarea argumentată a unui punct de
vedere
1-prezentarea cauzei/ a motivului care determină atitudinea personajelor/ a punctului de vedere al autorului;
2-discriminarea între fapte şi opinii, identificate într-un text dat;
3-analiza argumentelor şi/ sau a contraargumentelor, identificate în textul dat;
4-compararea unor fapte/ opinii/ argumente, identificate într-un text, pe baza unor relaţii de tipul asemănare-deosebire/ puncte covergente-puncte divergente/ obiectiv-subiectiv/ perimat-modern/ eficient-ineficient, generalparticular etc.;
5-formularea unei înţelegeri globale: prezentarea mesajului unui text/ a semnificaţiei mesajului/ exprimarea argumentată a unui punct de vedere personal asupra mesajului identificat în textul dat;
6-construirea unei interpretări: comentarea unor informaţii/ fapte/ idei/ titudini/ puncte de vedere identificate în text, pe baza cunoştinţelor şi a convingerilor personale;
7-susţinerea sau combaterea unui argument/ a unui punct de vedere/ a unei idei/ a unei atitudini, identificate într-un text dat;
8-formularea/ reformularea unei ipoteze şi/ sau a unei concluzii, pe baza faptelor prezentate în text;
9-construirea unei interpretări: interpretarea dintr-o altă perspectivă, decât cea a autorului, a unei informaţii/ a faptelor/ a opiniilor prezentate în textul dat;
10-formularea unui raţionament care să susţină o concluzie personală, pe baza corelării a două informaţii din text sau a corelării informaţiei din text cu date
din afara acestuia/ din alte surse;
11-emiterea unei judecăţi de valoare asupra unei informaţii/ a unei idei/ a mesajului unui text, pe baza valorilor şi a convingerilor personale.
Ultima oară modificat de
admin pe Mar Apr 29, 2008 9:25 am, modificat de 4 ori în total.