Varianta 19

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 19

Mesajde admin pe Dum Apr 20, 2008 10:51 am

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 019
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Sunt solitarul pustiilor pieţe
Cu tristele becuri cu pală lumină –
Când sună arama în noaptea deplină,
Sunt solitarul pustiilor pieţe.

Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra
Ce sperie câinii pribegi prin canale;
Sub tristele becuri cu razele pale,
Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra.

Sunt solitarul pustiilor pieţe
Cu jocuri de umbră ce dau nebunie;
Pălind în tăcere şi-n paralizie, –
Sunt solitarul pustiilor pieţe...
(George Bacovia, Pălind)

*hidos, hidoasă, adj. – foarte urât, dezgustător, înfiorător la vedere

1 Transcrie, din text, două cuvinte/ structuri antitetice. 2 puncte
2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. 2 puncte
3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte
4 Transcrie, din text, două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. 4 puncte
5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte
6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. 4 puncte
7 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte
8 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9 Motivează, prin explicarea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 19

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 2:26 pm

1. Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş"; „pală lumină" - „noaptea deplină" etc.
2. Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe; sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc.
3. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă.
4. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale; de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină", „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale", „cu jocuri de umbră" etc.
5. Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei, de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte, accentuând ideea unei stări generale de singurătate, tristeţe metafizică a întregului univers; provoacă melancolie, dar şi teamă, angoasă; epitetele „pală lumină", „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii, a sufletului uman, simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv; imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă, dar mai ales, din suflet; o lume sufocantă şi tristă, dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc.
6. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I, ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc.
7. Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric, accentuată de imaginea pustiilor pieţe", „cu jocuri de umbră ce dau nebunie", dar, mai ales, „pălind în tăcere şi-n paralizie". De altfel, primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei, „Sunt solitarul pustiilor pieţe", care este prezent, în aceeaşi poziţie, în prima strofă; imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate; multitudine de simboluri, cromatică, muzicalitate etc.
8. Sugerând o stare generală de apăsare, de tristeţe, de monotonie, prin sensurile cuvântului, dar şi prin culoarea pe care o reprezintă, titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. Este o repetare obsesivă a ideii de boală, de suferinţă, exprimată în ^lumb", dar şi în toată lirica bacoviană etc.
9. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei, solitudinea eului liric, dar şi a universului; motivul literar al bolii, al nebuniei, al descompunerii materjei; prezenţa simbolurilor, a cromaticii, a muzicalităţii, folosirea refrenului etc.
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Google [Bot]

cron