Varianta 54

[admin]

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 054

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre minciună, pornind de la ideea
exprimată în următoarea afirmaţie: „Cine spune minciuna întâi obrazul îşi ruşinează, iar mai pe urmă
sufletul îşi ucide”. (Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de
ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
de punctuaţie). 6 puncte

[ancanka]

Sunt de acord cu afirmaţia lui Dimitrie Cantemir, „Cine spune minciuna întâi obrazul îşi ruşinează, iar mai pe urmă sufletul îşi ucide”, deoarece o minciună spusă iniţial pare un lucru inocent şi inofensiv, dar mai multe minciuni spuse în timp pot distruge sufletul unei persoane.
În primul rând, când spui o minciuna nu ai cum să dai înapoi, trebuie să mergi până la capăt, iar dacă eşti descoperit obrazul ţi „se înroşeşte”
În al doilea rând, nu numai frica de a fi prins îţi „ucide” sufletul, ci sentimentul inautenticităţii existenţei. O viaţă clădită pe minciună este ca decorul calp al unui teatru, doar o iluzie. Oricât de inofensive par unele minciuni, toate duc spre o viaţă în negare, creându-ţi o viaţă falsă.
Minciuna este ca o boală a sufletului, pentru că are multe ramificaţii şi consecinţe, fiind în acelaşi timp riscantă şi, după cum am spus, oricând poate distruge: aflată, distruge imaginea socială a unei persoane („obrazul”, cum spune Cantemir), chiar rămasă ascunsă, distruge viaţa interioară, structura morală a unui caracter, coerenţa lăuntrică a fiinţei („sufletul”)
În concluzie, nicio minciuna nu ar trebui spusă, oricât de nevinovată ar părea, deoarece fiecare aduce după ea o altă minciună, într-o spirală care nu poate duce la nimic bun.
(Andreea Niculescu, 12 I; coord. prof. dr. Anca Roman)