Pagina 1 din 1

Varianta 15

MesajScris: Mar Apr 22, 2008 8:43 am
de admin
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 015

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre destin, pornind de la ideea
exprimată în următoarea afirmaţie: „A susţine că nu există destin e totuna cu a susţine că individualul e
nesemnificativ şi că viaţa omului e o întâmplare fără rost”.
(Andrei Pleşu, Minima moralia)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de
ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
de punctuaţie). 6 puncte

Re: Varianta 15

MesajScris: Lun Mai 05, 2008 9:59 pm
de ancanka
Personal, nu sunt de acord cu afirmaţia lui Andrei Pleşu, deoarece consider că a afirma supremaţia destinului în viaţa omului este echivalent cu a te disculpa de propriile greşeli invocand soarta implacabilă.
Un prim argument ar fi faptul că aşa-numitul destin reprezintă, de fapt, o predestinare de a te naşte, de a trăi într-un anumit loc şi timp. Însă restul acţiunilor omului, precum şi implicaţiile acestora cad în responsabilitatea exclusivă a individului. Omul, fiind înzestrat cu discernământ şi intelect, are capacitatea de a-şi construi viaţa independent, dar şi responsabil.
Un al doilea argument în sprijinul ideii este perspectiva creştină asupra destinului si responsabilităţii. Deşi Dumnezeu îl aşază pe om într-un anumit context spaţial şi temporal şi îi transmite setul de norme dupa care să se ghideze în viaţă, îi lasă acestuia libertatea de a-şi alege propria cale. Adoptând această atitudine, omul îşi caştigă importanţa în viaţa sa, care devine o întamplare plină de rost. Destinul imuabil nu mai poate fi invocat.
În concluzie, destinul trebuie privit ca o predestinare, în contextul libertăţii şi responsabilităţii individuale.

(Alexandru Mirea, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)

Re: Varianta 15

MesajScris: Dum Mai 25, 2008 11:21 am
de Attila
II.15 (destin)

Personal, nu sunt de acord cu afirmaţia lui Andrei Pleşu, deoarece consider că a afirma supremaţia destinului în viaţa omului este echivalent cu a te disculpa de propriile greşeli invocand soarta implacabilă.
Un prim argument ar fi faptul că aşa-numitul destin reprezintă, de fapt, o predestinare de a te naşte, de a trăi într-un anumit loc şi timp. Însă restul acţiunilor omului, precum şi implicaţiile acestora cad în responsabilitatea exclusivă a individului. Omul, fiind înzestrat cu discernământ şi intelect, are capacitatea de a-şi construi viaţa independent, dar şi responsabil.
Un al doilea argument în sprijinul ideii este perspectiva creştină asupra destinului si responsabilităţii. Deşi Dumnezeu îl aşază pe om într-un anumit context spaţial şi temporal şi îi transmite setul de norme dupa care să se ghideze în viaţă, îi lasă acestuia libertatea de a-şi alege propria cale. Adoptând această atitudine, omul îşi caştigă importanţa în viaţa sa, care devine o întamplare plină de rost. Destinul imuabil nu mai poate fi invocat.
În concluzie, destinul trebuie privit ca o predestinare, în contextul libertăţii şi responsabilităţii individuale.

(Alexandru Mirea, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)

Scris:
de