Variantele 21,23, 25,27,28,29,30

Rezolvari si solutii pentru partea II

Variantele 21,23, 25,27,28,29,30

Mesajde bopius pe Mie Mai 21, 2008 12:29 am

21.Egoism
Proverbul romanesc "Nu e bun de nimic cel care nu e bun decat pentru el"
este o afirmatie adevarata si o sustin prin urmatoarele argumente:
In primul rand acel om care este egoist nu poate nu fi om in adevaratul sens al cuvantului deoarece acesta se gandesti numai la propria persoana fara sa ii pese si de ceilalti din jurul sau.Mai devreme sau mai tarziu va ajunge o persoana izolata,introvertita,si asta nu poate bucura pe nimeni nici pe cel egoist.
In al doilea rand cred k cel care este egoist ajunge intr_un final sa fie rautacios,posesiv si din aceasta cauza i-si doreste sa aiba din ce in ce mai mult si are impresia ca nu ii mai ajunge nimic.
In concluzie cred ca este in zadar sa ai cunostiinte,bunuri,daca le tii numai pentru tine si nu le impartasesti si cu cei apropiati.
23. Eroism
Sunt de acord cu afirmatia lui Dimitrie Gusti si anume "..." deoarece consider ca eroismul nu poate fi poruncit si nici rasplatit.
In primul rand,eroismul este o caracteristica a fiecarui om in parte ce nu poate fi impusa,fiecare persoane avand dreptul la libera alegere,daca doreste sau nu sa faca un act de eroism.Aceasta disponibilitate nativa este caracteristica persoanelor morale,care tind spre binele absolut si sunt gata sa sacrifice totul pentru o cauza nobila sau un ideal.Bineinteles,aceasta calitate se poate si dobandi in timp,prin buna cunoastere de sine,prin acceptarea punctelor slabe si dorinta de a fi mai bun si de a face ceva bun,ceva demn de admirat,dar se poate si ca sa detii aceasta calitate inlauntrul tau si sa n`o descoperi decat intr`o situatie limita,care te impinge sa fii erou in acel moment.
In al doilea rand,eroismul vine din inima si nu din considerente materiale,rasplata eroului fiind strict sufleteasca,o inaltare spirituala si o purificare pe care putini au sansa sa o simta.Acetele de eroism sunt de regula rasplatite prin monumente ridicate in memoria celor ce s`au sacrificat pentru o cauza nobila,pentru un ideala,pentru tara sau poporul sau.Dar acestea sunt recunoasteri materiale,care nu folosesc in nici un fel eroilor.
In concluzie,eroismul nu poate fi impus,iar rasplata nu poate fi decat in sufletul generos al eroului.

25 - Familia
Consider ca afirmatia lui Tudor Musatescu "Ce poate fi mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita" este adevarata,deoarece daca familia este unita ea ii poate oferi individului sprijin,protectie,loc de refugiu la nevoie,si in acelasi timp il invata ce inseamna toleranta,intelegerea.
In primul rand consider ca o familie unita este o familie in care exista intelegere,care traieste cu micile ei bucurii,asa cum sunt ele,fara sa ravneasca la alte lucruri ,care n-ar face altceva decat sa o zbuciume.Daca pentru unii familia este pe primul plan,ea fiind cea mai importanta,pentru altii conteaza mai mult banii,locul in societate.Astfel daca pentru individ cel mai important lucru este familia,atunci el face tot posibilul ca in aceasta sa existe intelegere,sa fie unita.
Pe de alta parte,daca familia este unita,ii poate oferi individului sprijinul,intelegerea,sfaturile de care are nevoie daca se afla intr-o situatie delicata,daca are probleme.De exemplu,daca intr-o familie exista certuri in fiecare zi,aceasta nu-i poate oferi individului sprijinul si protectia necesara,ba mai mult ii creeaza si alte necazuri.
In concluzie,consider ca afirmati lui Tudor Musatescu este plina de adevaruri deoarece nimic nu este "mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita...traind intr-un colt de lume numai cu bucuriile ei mici,asa cum sunt ele,fara sa ravneasca lucruri care n-ar face decat s-o zbuciume si s-o faramiteze..."

27 - Frica
Sunt de acord cu afirmatia lui Mircea Eliade ,deoarece consider ca viata este alcatuita din trairi ,din stari personale ale oamenilor ,atat de fericire cat si de frica ,iar daca un om nu le resimte pe amandoua inseamna ca nu traieste cu adevarat.
In primul rand frica este un sentiment normal in viata omului,deoarece nu suntem invincibili ,ci dimpotriva ,vulnerabili,asadar este normal si nu rusinos sa ne temem de ceva ,important fiind sa reusim sa depasim acea stare .Cei care afirma ca nu se tem de nimik,sunt fie indiferenti la viata din jurul lor,fie nu isi recunosc adevaratele trairi,in consecinta nici una dintre cele doua aspecte nu merita luata drept model de viata.
In al doilea rand,viata trebuie traita la intensitate maxima,astfel ca trebuie sa existe obstacole pe care sa le depasim ,frica pe care sa o invingem,pentru ca apoi sa resimtim bucuria unui succes,unei reusite.Pe de alta parte ,o viata in care privim totul de la distanta si nu ne aventuram spre implinirea propriilor vise ,este o viata traita degeaba.
In concluzie ,trebuie sa ne recunoastem frica ,si sa o depasim pentru a simti cu adevarat ca traim!

28 -Frumosul
Afirmatia facuta de Titu Maiorescu este una plina de adevar si intelepicune si exprima intr-o maniera metaforica viziunea sa despre frumos. Frumosul este ceea ce se afla in inima fiecaruia, in mintea si gandurile sale, fiecare om avand propia sa definitie legata de "frumos".
In primul rand frumosul este strans legat de simturi, de perceptie si senzatia de placere si se formeaza in ochii fiecaruia in mod diferit. Frumosul este o senzatie fizica,este ceea ce noi simtim.
In al doilea rand, spre deosebire de adevar, care este numai unul, frumosul poate fi vazut in mai multe lucruri si din mai multe punte de vedere.El nu este rezultatul unei judecati,cum este adevarul si nu ajungem prin intermediul unor reguli la el. Adevarul insa, este una dintre coordonatele vietii, fara de care nu am putea trai.
In conluzie,"frumosul cuprinde idei manifestate in materie sensibila", manifestarea ideilor intr/un fapt concret, dupa cum afirma si Titu Maiorescu.

29 - Gandirea
ceea ce e fundamental pt om,ca personalitate,este fara indoiala gandirea si modul in care fiinta umana foloseste aceasta capacitate.gandirea,desi e proprie tuturor,devine cu adevarat utila numai atunci cand omul reuseste sa se cunoasca pe sine.
pe de o parte,gandirea este un exercitiu mental,de fiecare zi,al omului. ea poate fi folosita la capacitatile ei minime,fara ca persoana respectiva sa depuna efort deosebit,ramanand astfel la nivelul strict de fiinta limitata.dar ea nu trebuie sa ramana la acest stadiu.
pe de alta parte,pt dezvoltarea acestui proces mental,omul are nevoie de o intelegere superioaraa existentei si,nu in ultimul rand,de ordine in gandire. haosul,agitatia ,stresul cotidian,dar si lipsa unui exercitiu intelectual permanent,blocheaza aceasta capacitate a persoanei de a se concentra si de a transforma gandirea imediata intr-una creativa,capabila sa raspunda problemlor exstantiale ale omului.
asadar,sustin cu tarie afirmatia lui n.iorga care evidentiaza necesitatea unei ordini interioare desavarsite,pt ca gandirea sa se manifeste in mod deplin.

30 - Geniul
Geniul izvorăşte din efort şi inspiraţie”, spune M.Voiculescu în „Aforisme, maxime şi cugetări”.Ideea aceasta ascunde un adevăr incontestabil, dacă privim în ansamblu creaţia oricărui poet genial din literatura noastră.Astfel se vorbeşte despre geniul eminescian, blagian, bacovian, dar fiecare dintre aceştia a transpus în mod diferit realitatea lumii în artă .Ceea ce îi uneşte însă este efortul şi inspiraţia, care au moşit la naşterea genialităţii lor.
Inspiraţia cred că ar trebui să fie amintită prima, fiindcă prin ea se naşte ideea, este acea scânteie care aprinde imaginaţia geniului. Efortul este pârghia mintală prin care creatorul, aduce la suprafaţă ,din sufletuil său gândul, sentimentul ce va fi transpus în opera propriu-zisă. Geniul minţii poetice este leagănul care ocroteşte şi creşte opera până ajunge la maturitatea necesară, având acum strălucirea artistică specifică, unică. Unicitatea artistică este ca o emblemă în creaţia unui autor.Îl recunoaştem prin mesajul nobil, prin forma artistică. Noaptea eminesciană abundă de parfumul romantic al teilor în care coboară cu atâta speranţă deşartă Hyperion. Ar schimba singurătatea cosmică pentru o clipă de iubire, dar menirea lui este să fie călăuza tuturor în noapte. Noaptea bacoviană este plină de spaimele solitudinii şi frigul pătrunzător încremeneşte sufletele.Inspiraţia momentului nopţii a dat cititorului sentimente,zbuciumuri diferite fiindcă cei doi poeţi au transpus în versuri alte culori şi alte lumi.
Inspiraţia şi efortul geniului sunt ingredientele de bază a creaţiei artistice indiferent din care ramura artistică ar proveni opera.Se spune că Michelangelo vedea în colosul de marmură deja statuia finită,şi aşa cum spunea, el nu a făcut altceva decât a „eliberat”figura lui David, Pieta sau pe Moise. Beethoven, deja surd, a auzit în sufletul geniului său acordurile eterne ale Odei păcii, fiindcă sufletul geniului este acel instrument care face să răsune cuvântul , culoarea sau acordurile muzicale.
Cugetarea lui M.Voiculescu despre geniu pentru noi, consumatorii de artă, cuprinde într-o singură propoziţie deopotrivă procesul creaţiei şi naşterea capodoperelor, ca un adevar incontestabil.
bopius
Elev
 
Mesaje: 6
Membru din: Mie Mai 21, 2008 12:21 am

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT

Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul II

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Bing [Bot], Google Adsense [Bot]