Pagina 1 din 1

Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 3

MesajScris: Sâm Iun 13, 2009 11:03 am
de adriana2009
Subiectul III
Varianta 1
A.1. 5 mm; iulie - 2p;
2. 27°C; iulie - 2p.
B.1.b;2.b;3.d.
C.1. în Europa Sudică - 2 p;
2. Munţii Alpi, Câmpia Padului, Munţii Apenini - 2 p;
3. climatul mediteranean - 2 p;
4. Sicilia şi Sardinia - 2 p;
5. industria constructoare de maţini, chimică, textilă. - 2 p.
D.- deosebire: în Ungaria agricultura este bine dezvoltată şi diversificată: cereale (grâu porumb), plante tehnice (sfecla de zahăr, floarea-soarelui, rapiţă), legumicultura (tomate), viticultură pomicultură (balanţă agricolă excedentară), iar în Republica Moldova agricultura, marcată de perioada sovietică, este specializată în cultura de viţă-de-vie, tutun, floarea-soarelui şi plante aromate - 2p;
- deosebire: Industria Republicii Moldova, deşi variată, este slab dezvoltată, fiind specializată pe cea alimentară: băuturi alcoolice (vinuri, şampanie, coniac), conserve de legume în timp ce Ungaria are o industrie variată, performantă, în plin proces de modernizare, axată pe construcţiile de maşini (autoturisme, maşini şi utilaje, echipament electronic), chimică, petrochimică industrie uşoară şi alimentară - 2p;
- deosebire: turismul în Republica Moldova este mai puţin dezvoltat decât în Ungaria (ţară excomunistă cu mari venituri din turism) - 2p.
E.1. Suedia şi Polonia; - 2 p
2. Bulgaria şi România. - 2 p

Varianta 2
A.1. 1.280 loc/km2; Malta - 2p;
2. 10 loc./ km2; Finlanda - 2p.
B.Finlanda - 1 (climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri); Olanda - 2 (relief jos, climat temperat-oceanic, grad ridicat de urbanizare, suprafatl relativ mică);
Malta - 4 (suprafaţă extrem de mică).
C.1. Munţii Grampian, Munţii Penini; - 2p
2. Tamisa sau Severn; - 1p
3. cărbuni, petrol, gaze natural; - 2p
4. Liverpool, Leeds; - 2p
5. industria aeronautică, textilă, chimică. - 3p
D.- asemănare: în Serbia şi în Ungaria relieful este variat, cuprinzând toate treptele: câmpii podişuri, munţi;
- asemănare: cea mai importantă arteră hidrografică din Serbia şi din .Ungaria este fluviul Dunărea;
- asemănare: solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii; ^
- deosebire» clima Serbiei este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene, iar clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe oceanice.
E.- energia eoliană;
- energia solară;
- energia mareelor;
- energia geotermală.

Varianta 3
A.1. iulie şi august (15°C) - 2p;
2. mai, 80 mm - 2p.
B.1.d; 2.b;3.d.
C.1. Peninsula Iberică - 2p;
2. Munţii Cantabrici, Munţii Iberici - 2p;
3. clima mediteraneană, clima oceanică - 2p;
4. Sevilla, Barcelona, Valencia - 2p;
5. Madrid; Palma de Mallorca - 2p.
D.- asemănare: în Ucraina şi în Bulgaria relieful este variat, cuprinzând toate treptele câmpii, podişuri, munţi; solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii;
- asemănare: reţeaua hidrografică din Ucraina şi reţeaua hidrografică din Bulgaria sunt tributare Mării Negre;
- deosebire: clima Ucrainei este temperat-continentală cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud, iar clima Bulgariei este temperat-continentală în nord şi mediteraneană în sud.
E.Suprafaţa arabilă foarte mare, fertilitatea solurilor, mecanizarea lucrărilor agricole, soiurile performante, structura proprietăţii agricole.

Varianta 4
A.1. Germania, 82 milioane loc. - 2p
2. 41 de milioane locuitori - 2p.
B.1. Franţa;2. Olanda;3. Ungaria.
C.1. în Europa Apuseană; -1 p
2. Corsica; - 1p
3. relief variat, 80% cu altitudini mai mici de 500 m; Alpii Francezi (Alpii Maritimi, Alpii Savoiei); - 2p
4. influenţe mediteraneene în sud şi oceanice în vest; - 2p
5. Bordeaux, Marsilia, Lyon; - 3p
6. Regiunea pariziană, Coasta de Azur, Alpii Savoiei. - 1p
D.- Germania: 38.126 x 100 : 369.000 = 38.126 : 3.690 = 10,33% - 2p;
- România: 11.376: 3.690 = 3,08% - 2p;
- Ucraina: 22.510: 3.690 = 6,10% - 2p.
E.- la nivelul Uniunii Europene predomină o industrie energetică bazată pe materii prime clasice, neregenerabile, poluante;
- resursele clasice, neregenerabile, exploatabile, la nivelul Uniunii Europene sunt modeste;
- Cartea Verde a Comisiei Europene (8 martie 2007) impune liniile directoare ale unei politici energetice comune şi lansează dezbaterea publică pentru a se găsi soluţii la problemele energetice actuale;
- statele Uniunii Europene sunt dependente energetic de Federaţia Rusă;
- rezultatele eforturilor de a se obţine energie neconvenţională sunt modeste.

Varianta 5
A.1. 30 milioane tone; Franţa - 2p;
2. 5 milioane tone; România - 2p.
B.1. Producţiile mari de grâu din Franţa şi Germania se explică prin potenţialul natural al reliefului, climei, solurilor, ca şi prin mecanizarea şi chimizarea agriculturii, structura proprietăţii agricole, subvenţiile statului pentru agricultură.
2. Diferenţa producţiei de grâu dintre Franţa şi România se explică prin specificul agriculturii româneşti: mecanizare şi chimizare reduse, fărâmiţarea proprietăţii agricole, finanţarea deficitară.
C.1. Ierni blânde şi ploiase în sud şi mai reci în nord; veri calde şi secetoase în sud şi cu specific continental în nord; - 2p
2. Fluviul Pad sau Adige; - 1p <
3. Genova şi Napoli; - 2p
4. Sardinia şi Sicilia; - 2p
5. turism cultural, balnear-maritim şi monahal. - 3p
D.1. Franţa, Germania - 2p;
2. România şi Bulgaria - 2p;
3. Finlanda, Letonia - 2p.
E.- prezenţa şi exploatarea materiilor prime (cărbuni, petrol, gaze naturale);
- nevoile crescânde de energie electrică şi termică.

Varianta 6
A.1. 78 mm în luna iulie;
2. 30 mm în luna februarie.
B.1.d; 2.d;
3. b.
C.1. Belgia şi Franţa; - 2p
2. Masivul Central şi Câmpia Loarei; - 2p
3. bauxită, minereuri de fier şi cărbuni; - 3p
4. Le Havre, Marsilia; - 2p
5. Regiunea pariziană, Coasta de Azur. - 1p
D.1. Suedia, 20,03 loc/km2; Olanda, 397,13 loc/km2;
2. Diferenţa de densitate medie a populaţiei dintre cele două ţări se explică prin relieful muntos, clima rece, întinderile forestiere mari din Suedia.
E.Parisul este un important nod de comunicaţie rutieră, feroviară şi aeriană prin mărimea sa şi rolul de metropolă europeană, pentru legătura pe care o asigură între Regatul Unit şi Europa, între nordul şi sudul ţării.

Varianta 7
A.1. 10000 mc pe secundă; mai; 4
2. oricare dintre lunile: martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, decembrie.
B.1. 4000 mc pe secundă;
2. octombrie;
3. aprilie, mai, iunie. *
C.1. oricare dintre: Insulele Mallorca, Ibiza, Menorca, Formentera; - 2p
2. Portugalia, Franţa; - 2p
3. oricare dintre: Munţii Pirinei, Cordiliera Betică, Podişurile Castilia Veche şi Castilia Nouă, Câmpiile Aragonului şi Andaluziei; - 2p
4. climă mediteraneană în S şi E, climă oceanică în NV; - 2p
5. oricare dintre: Barcelona, Valencia, Cordoba, Zaragoza, Bilbao. - 2p
D.- asemănare: şi în Franţa şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord este caracteristic climatul temperat oceanic;
- deosebire: dacă în Franţa altitudinea reliefului depăşeşte 4800 m în Munţii Alpi, in Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord altitudinea maximă abia atinge 1343 m în Vf. Ben Nevis din Munţii Grampian;
- deosebire: dacă în Franţa cursurile de apă au lungimi considerabile, în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cursurile de apă sunt mult mai scurte datorită specificului insular al uscatului.
E.Stepa şi silvostepa ocupă suprafeţe întinse în Republica Moldova şi Ucraina, deoarece în aceste regiuni predomină un climat secetos de ariditate, cu valori scăzute ale precipitaţiilor şi temperaturi ridicate vara; asociaţiile vegetale de stepă şi silvostepa sunt favorizate şi de existenţa solurilor fertile, din clasa molisoluri, care sunt bogate în humus, de aceea suprafeţe întinse sau fost incluse circuitului agricol.

Varianta 8
A. aprox. 70%.
1. aproximativ 82 mm pe an; iunie;
2. 40 mm pe an; februarie.
B. aprox. 57%.
1. 42 mm;
2. media anuală a precipitaţiilor se calculează însumând mediile lunare, iar suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an;
3. oricare dintre: octombrie - decembrie; februarie - martie.
C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel:
1. oricare dintre: Germania, Cehia, Italia, Slovenia, Ungaria, Slovacia, - 2p
2. oricare dintre: Munţii Alpi, Dealurile Austriei Prealpine, Bazinul Vienei; - 2p
3. - predominant climat temperat-continental cu nuanţe diferite, influenţate de altitudine; - precipitaţiile cresc valoric şi temperaturile scad în funcţie de treapta hipsometrică pe
care o caracterizează; - 2p
4. Dunărea; - 1p
5. pădurile sau potenţialul hidroenergetic ridicat; - 1p
6. oricare dintre: Linz, Graz, Salzburg, Klagenfurt. - 2p
D.1. Grecia, 81 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp;
2. Valoarea densităţii medii este mai scăzută în Suedia deoarece o mare parte a teritoriului acestei ţări are un climat rece, subpolar care nu favorizează aglomeraţiile de populaţie în teritoriu.
E. Strâmtoarea Gibraltar, care favorizează accesul ţărilor riverane Mării Mediterane, din sudul Europei, la Oceanul Atlantic.

Varianta 9
A.1. iunie, iulie;
2. oricare dintre ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie.
B.1. Temperatura medie anuală se calculează însumând valorile medii lunare, iar suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an.
2. Aproximativ 23 "C.
3. Mişcarea de revoluţie a pământului care, în perioada respectivă, determină valori reduse ale insolatiei solare.
C.1. oricare dintre: Spania, Belgia, Luxemburg, Germania, Italia; - 2p
2. Munţii Alpi; - 1p
3. Corsica; - 1p
4. minereu de fier, bauxită; - 2p
5. oricare dintre: Sena, Loire, Garonne; - 2p
6. oricare dintre: Lyon, Marsilia, Bordeaux, Lille, Le Havre, Strasbourg, Toulouse, Dijon Orleans, Nantes. - 2p
D.1. Suedia - 20,03 loc/km2; Portugalia -114,80 loc/km2.
2. O mare parte a Suediei are un climat rece, subpolar, neatractiv pentru populaţie, în schimb în Portugalia este un climat mai blând, oceanic, care permite densităţi mai mari ale populaţiei.
E.în Germania şi Italia productivitatea agricolă este ridicată datorită chimizării, utilizării seminţelor selecţionate şi a tehnologiilor modeme în lucrarea pământului.

Varianta 10
A.1. aprox. 330 mc/s în luna mai - 2p;
2. aprox. 60 mc/s în luna octombrie - 2p.
B. 1.d; 2.c; 3.b.
C.1. oricare dintre: România, Bulgaria şi Ungaria; - 2p;
2. Câmpia Voivodinei, Alpii Dinarici; - 2p;
3. minereu de cupru, cărbuni inferiori; - 1p;
4. temperat-continental; - 1p;
5. stepa şi silvostepa în N, zona pădurilor în S; - 2p;
6. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Sava, Drava, Morava, Timock; - 1p;
7. oricare dintre: Belgrad, Subotica, Novi Sad, Pancevo, Kragujevac, Bor. - 1p;
D.1. Franţa -1140,9 kwh/loc; Norvegia - 26 572 kwh/loc; Suedia - 7685,8 kwh/loc;
2. energia solară şi energia mareo-motrică.
E.- poluarea aerului prin evacuarea necontrolată în atmosferă a gazelor de eşapament
- creşterea alarmantă a numărului accidentelor de circulaţie în urma cărora îşi pierd viaţa anual un număr mare de cetăţeni.

Varianta 11
A.1. 200 mc/s, în luna decembrie - 2p;
2. circa 40 mc/s, în luna august - 2p. »
B.1. c (mediteranean) - 2p;
2. c (temperaturilor ridicate) - 2p;
3. b (inundaţii) - 2p.
C.1. Bulgaria are ieşire la Marea Neagră; - 1p;
2. Munţii Balcanici (Stara Pianina); - 1p;
3. climă temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p;
4. Dunărea (la graniţa cu România), Mariţa; - 1p;
5. Bulgaria are numeroase resurse naturale: minereuri de fie, oupru, plumb; - 2p;
6. culturi agricole tradiţionale: legume şi trandafiri; — 1p;
7. Vama şi Burgas; - 2p;
8. litoralul bulgar al Mării Negre. - 1p;
D.1. Europa 25,35 l/loc; Italia 99,77 l/loc; Franţa 90,83 l/loc; Spania 91,58 l/loc- 4p;
2. - climatul mediteranean, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni blânde şi ploioase oferă condiţii optime pentru viţa-de-vie - 1 p;
- suprafeţele întinse de podiş cu pante line şi versanţi cu expunere sudică, însoriţi şi solurile carbonatice, tradiţiile cu rădăcini antice în cultura viţei-de-vie a locuitorilor din zonă constituie premise favorabile pentru producţia de vin - 1p.
E.Lipsa combustibililor clasici (petrol, gaze naturale şi cărbuni) a impus în Suedia găsirea unor surse alternative de energie care să le poată înlocui:
1. relieful accidentat şi existenţa a numeroase râuri cu debite mari şi constante a favorizat construirea a peste 1000 de hidrocentrale (hidroenergia fiind cunoscută şi cu denumirea de „cărbunele alb");
2. Suedia are în subsol zăcăminte de metale radioactive şi dispune de tehnologii avansate pentru obţinerea energiei atomoelectrice.

Varianta 12
A.1. 950 mc/s în luna aprilie - 2p;
2. 300 mc/s, în luna octombrie - 2p.
B.1. c (nordic) - 2p;
2. b (îngheţul) - 2p;
3. a (dezgheţul) - 2p.
C.1. Republica Moldova este vecină cu România - ţara membră a U.E. - 1p;
2. Republica Moldova are un relief jos, reprezentat, predominant, prin dealuri joase ş câmpii incluse în Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei, create pe un fundament precambian rigid - 2p;
3. climatul este temperat-continental cu nuanţe de ariditate - 1p;
4. Prutul şi Nistrul - 2p;
5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;
6. vinuri, fructe şi tutun (ţigarete) - 2p.
D.1. - dezvoltarea economică a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost favorizată de existenţa unor resurse naturale importante (cărbunii şi minereul de fler) care a permis apariţia revoluţiei industriale. Fiind ţara cu ieşire la Oceanul Atlantic şi-a dezvoltat relaţiile comerciale nu numai cu statele europene, ci şi cu statele din afara spaţiului european; -2p.
- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în sec. a! XlX-lea şi începutul sec al XX-lea, a fost cel mai mare imperiu colonial al lumii. -2p.
2. Industria constructoare de maşini care valorifică produsele siderurgice; industria textilă care valorifică materia prima locală (lână), şi bumbacul din import. -2p.
E.1. Condiţiile naturale (mai ales relieful şi clima) au favorizat unele state şi au defavorizat alte state: relieful de câmpie a favorizat dezvoltarea nestingherită a căilor rutiere, în timp ce relieful muntos a constituit o piedică. -2p
2. Condiţiile social-economice din statele europene áu fost diferite: după ai doilea război mondial, până în 1990 Europa a fost divizată în două blocuri politico-economice (Europa de Vest cu dezvoltare economică de tip capitalist şi Europa de Est cu dezvoltare economică de tip socialist). -2p

Varianta 13
A.1. peste 11 milioane.de locuitori (aproximativ 11,5 milioane) - 2p;
2. aproximativ 6,5 milioane de locuitori - 2p.
B.1. Rhein-Ruhr - 2p;
2. Atena (peste 3,5 milioane de locuitori) - 2p;
3. Iberică - 2p.
C.1. - potenţialul balneo-maritim, cele patru ţări fiind riverane Mării Mediterane; -1p
- bazinul mediteranean este o zonă de veche cultură şi civilizaţie (elenă, romană), cu un potenţial cultural-istoric foarte ridicat (vestigii arheologice, cetăţi, castele, palate, monumente de artă), cu metropole importante (Madrid, Atena, Roma, Barcelona, Paris, Marsilia etc.) ce atrag anual milioane de turişti; - 1p.
- existenţa infrastructurii turistice şi politica statelor privind dezvoltarea potenţialului
turistic; -1 p.
2. balneo-maritim, pe litoralul mediteranean (şi atlantic, pentru Spania şi Franţa); cul-tural-istoric (Paris, Atena, Barcelona, Roma, Veneţia etc.); montan şi sporturi de iarnă (în Alpii francezi şi italieni etc.) - 3p
3. Franţa - Paris (Muzeul Luvru); Grecia - Atena (Parthenonul); Italia - Roma (Colo-sseum-ul); Spania - Marbella, pe litoralul mediteranean. - 4p.
D.1. Ucraina are influenţe climatice continentale, cu nuanţe de ariditate, iar Ungaria are un climat temperat-continental cu nuanţe de tranziţie între influenţele oceanice şi ce le continentale; - 2p
2. Ucraina 30,9 °C, Ungaria 26,3 °C; - 2p
3. în Ungaria predomină circulaţia maselor de aer oceanic care aduc precipitaţii mai bogate în timp ce în Ucraina predomină circulaţia maselor de aer est-europene continentale. - 2p.
E.1. dezvoltarea agriculturii ecologice, cu accentul pe horticultura, legumicultura şi floricultura - 2p;
2. dezvoltarea infrastructurii turistice şi a serviciilor - 2p.

Varianta 14
A.1. septembrie, 5200 mc/s - 2p;
2, aproximativ 4500 mc/s - 2p.
B.1. aprilie, circa 200 mc/s - 2p;
2. primăvara - 2p;
3. septembrie - 2p.
C.1. Polonia, România, Ungaria - 2p;
2. Munţii Carpaţi, Podişul Podolic, Podişul Doneţ - 2p;
3. cărbuni, minereu de fier - 2p;
4. climat temperat-continental - 1p;
5. Nipru, Bugul de Sud - 1p;
6. Odessa-1p;
7. industria siderurgică, industria constructoare de maşini - 1p.
D.1. Franţa 24 %, Germania 12 % - 2p;
2. - relieful de câmpie (Câmpia Parisului, Câmpia Loarei) şi soluri fertile - 2p; - climat temperat-oceanic cu ploi bogate - 2p.
E.1. Nordul Italiei este dezvoltat, atât din punct de vedere industrial, cât şi agricol datorită prezenţei resurselor hidroenergetice ale apelor din Alpi, a existenţei unpr tradiţii industriale (indus-tria textilă bazată pe lână, mătase şi bumbac, şi industria alimentară), la care s-au adăugat ulterior o puternică concentrare a industriei construcţiilor de maşini, chimie şi petrochimie, favorizate şi de prezenţa unor centre urbane mari (Milano, Torino, Genova, Veneţia, Bologna Florenţa). Agricultura este performantă, favorizată de Câmpia Padului, cu un climat mediteranean mai umed, bun pentru o mare varietate de culturi (cereale, plante tehnice, viţă de vie). Sudul Italiei, în schimb cu o climă mult mai aridă, cu un relief predominant stâncos, cu puţine centre urbane mari şi dispersate (Roma. Napoli, Palermo) a rămas în urmă cu dezvoltarea economică. - 2p
2. Nordul Italiei s-a dezvoltat puternic încă din perioada feudală când existau oraşele state (Veneţia, Florenţa, Genova) care aveau legături economice cu toate statele europene ale timpului. - 2p.

Varianta 15
A.1. peste 40 milioane de locuitori, în anul 2004 - 2p;
2. în anul 1960 - 2p.
B.1. 1833-2004 este intervalul de creştere numerică a populaţiei şi s-a bazat atât pe sporul natural ridicat (în secolele trecute), cât şi pe un bilanţ migratoriu pozitiv (mai ales în ultim, deceniu) - 2p;
2. 2000 şi 2004 - 2p;
3. cu circa 11 milioane de locuitori - 2p.
C.1. Ungaria, România, Bulgaria - 3p
2. Munţii Carpaţi (Munţii Serbiei), Munţii Dinarici - 1p
3. cărbuni, petrol, cupru, plumb, zinc - 1p
4. Climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene; climat montan în munţi - 2p
5. Dunărea, Morava -1 p
6. Belgrad - 1p
7. români, unguri. - 1p ti
D.1. Letonia 35,20 loc/km2 şi Olanda 403,80 loc/km2 - 2p;
2. Olanda este o ţară dezvoltată cu economie performantă un pilon al comerţului global: Olanda este ţară recunoscută prin multiculturalism şi toleranţa, a devenit locul de refugiu pentru cei persecutaţi politic religios şi intelectual (aportul imigranţilor). - 4p. i
E.1 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; - 2p
2. Reţeaua feroviară a Europei de Vest este moştenită în bună parte din perioada industrială, este modernizată, rapidă şi cea mai ieftină cale de transport de pe uscat. - 2p.

Varianta 16
A.1.12%; Austria; 2. Belgia.
B.1.b; 2.c; 3.c.
C.1. România, Grecia. - 2p.
2. Sofia-1p,
3. Munţii Stara Pianina - 1p.
4. climat temperat-continental (în nord); climat cu influenţe mediteraneene (la sud de Munţii Balcani) - 2p.
5. trandafir (tutun) - 1p.
6. Ruse, Vidin - 2p.
7. Marea Neagră - 1p.
D.1. Belgia - 70%; Ungaria - 83%; - 4p.
2. lipsa resurselor naturale (a combustibililor fosili)- 2p.
E.- ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean, favorabil culturii măslinului;- 2:
- în agricultura acestor ţări predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul,- 2p

Varianta 17
A.1. 325 mc/s; mai;
2. 70 mc/s; octombrie.
B. 1. topirea zăpezilor în zona montană; precipitaţiile bogate;
• 2. cantitatea redusă de precipitaţii.
C.1. Munţii Alpi; Munţii Pirinei; Masivul Central Francez; - 3p;
2. cărbune; minereu de fier; - 2p;
3. industria energetică; industria siderurgică; - 2p;
4. temperat-oceanic; - 1 p;
5. Marsilia; Nisa; - 2p;
D.1. Finlanda, 15,47 loc/km2; Bulgaria, 66,58 loc/km2;
2. condiţii climatice diferite.
E.- veri călduroase şi secetoase, ierni geroase, prezenţa Crivăţului;
- contraste mari de temperatură între vară şi iarnă. - 2p.

Varianta 18
A.1.8,7%o; Irlanda; 2. Ungaria; Bulgaria.
B.1. emigrarea unui mare număr de persoane de vârstă fertilă; - 2p.
2. economia dezvoltată; nivelul de trai ridicat; - 2p.
3. -5%o; Bulgaria. - 2p.
C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel:
1. Polonia; Olanda; - 2p.
2. cărbune, minereu de fier; - 2p.
3. Dunăre; Rhin; Elba; - 2p.
4. Hamburg; Frankfurt; -2p.
5. Rostock; - 1p.
6. Marea Baltică. - 1p.
D.- deosebire: relieful Spaniei este în mare parte un podiş muntos (Meseta) înconjurat de munţi, în timp ce în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile; - 2p.
- deosebire: în Spania, clima este temperat-oceanică (pe litoralul atlantic) si mediteraneană (în sud), iar în Ucraina clima este temperat-continentală cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud; - 2p.
- deosebire: reţeaua hidrografică din Ucraina este tributară Mării Negre, în timp ce reţeaua hidrografică din Spania este tributară Mării Mediterane şi Oceanului Atlantic. - 2p.
E.- activităţi turistice; - 2p.
- activităţi financiar-bancare. - 2p.

Varianta 19
A.1.1550 mc/s; aprilie; - 2p. 2. 400 mc/s; septembrie; - 2p.
B.1.b;2.d;3. b.
C.1. Spania, Belgia, Italia - 3p;
2. temperat-oceanic - 1p;
3. Sena, Rhone - 2p;
4. Lyon, Nantes - 2p;
5. brânzeturi, vinuri - 2p.
D.1. Albania -111,5 loc/km2; Belgia - 337,39 loc/km2; - 2p.
2. numărul locuitorilor este mai mare în Belgia; - 2p
3. nivelul diferit de dezvoltare economică a acestor ţări; evoluţia istorică diferită. - 2:
E.- distribuţia lanţurilor montane care implică dificultăţi tehnice de interconectare; barierele naturale sunt traversate de structuri construite cu costuri foarte mari (ex. Alpii, Pirineii, Carpaţii); -
- nivelul diferit de dezvoltare economică al statelor U.E. - 2p.

Varianta 20
A.1. septembrie: 55 mm/an - 2p;
2. iunie: 175 mm/an - 2p.
i
B. 1.c;2. b;3. b.
C.1. Austria, Olanda, Polonia - Sp;
2. Marea Baltică, Marea Nordului -'2p;
3. Rhin, Elba - 2p;
4. Berlin - 1p;
5. industria construcţiilor de maşini; industria chimică. - 2p.
D.1. se adună valorile precipitaţiilor medii lunare, iar suma obţinută se împarte la 12. -
2. - altitudinea reliefului - 2p; - influenţele climatice - 2p.
E.1. Olanda: 392,8 loc/km2; Luxemburg: 177,6 loc/km2;
2. numărul populaţiei este mai mare în Olanda.

Varianta 21
A.1. iunie, 3100 m3/s - 2p;
2. noiembrie, 1400 m3/s - 2p.
B.1.d-2p; , 2. c - 2p; • 3. b - 2p.
C.1. Insula Sardinia, Insula Sicilia - 2p;
2. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
3. marmură, sulf - 2p;
4. Veneţia, Florenţa - 2p;
5. Vatican, San Marino - 2p.
D.1. 1700-1800 m3/s;
2. - ploile de primăvară din bazinul hidrografic; - topirea zăpezilor.
E.1. în Finlanda densitatea medie a populaţiei este de 15,47 loc/km2, iar în Ungaria densitatea medie a populaţiei este de 107,29 loc/km2. - 2p.
2. Raportul diferit între numărul de locuitori şi suprafaţa fiecărui stat. - 2p.

Varianta 22
A.1. 22,5° C în luna iulie - 2p;
2. -3° C în luna ianuarie - 2p.
B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare din cele 12 luni ale anului, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2p;
2. 25,5° C - 2p;
3. cantitatea de radiaţie solară căzută la latitudinea Câmpiei Române. - 2p.
C.1. Germania, Spania - 2p;
2. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;
3. temperat-oceanică - 1p;
4. Lyon, Marsillia - 2p;
5. Riviera franceză - 1p;
6. bauxită, uraniu - 2p.
D.1. 69,80 loc/km2;
2. - factori naturali: relieful, prin accesibilitate;
- factori socio-economici: dezvoltarea industriei, serviciilor etc.
E. - defrişarea tot mai intensă a pădurilor - 2p;
- utilizarea agricolă îndelungată - 2p.

Varianta 23
A.1. 22 °C în luna iulie - 2p;
2. -5 °C în luna februarie - 2p.
B. 1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 -
2. 27 °C - 2p;
3. radiaţia solară căzută la latitudinea Câmpiei Panonice.- 2p.
C.1. Câmpia Alfold; Munţii Bakony - 2p;
2. climat temperat-continental de tranziţie, influenţe climatice oceanice în Vest - 2p;
3. Tisa - 1p;
4. lac tectonic; Balaton - 2p;
5. stepă, numită „pustă" - 1p;
6. Debrecen, Szeged - 2p.
D.- în Austria predomină relieful de munţi masivi, pe când în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile joase - 2p;
- clima Austriei este predominant montană (etajată), cu influenţe oceanice, pe când în Ucraina este o climă temperat-continentală, cu influenţe de ariditate - 2p;
-în Austria predomină pădurile etajate, pe când în Ucraina predomină stepa şi silvostepa -
E.- nivelul de trai mai scăzut în estul şi sud-estul Europei, faţă de vest - 2p;
- economia mai dezvoltată în vestul Europei, faţă de est şi sud-est - 2p.

Varianta 24
A.1. 95 mm în luna iunie - 2p;
2. 27 mm în luna februarie - 2p.
B.1. se adună cele 12 valori medii lunare de precipitaţii, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2p;
2. 70 mm - 2p;
3. succesiunea anotimpurilor.- 2p.
C.1. Baleare -1 p;
2. Franţa, Portugalia - 2p;
3. Munţii Pirinei, Podişul Meseta - 2p;
4. mediteraneană - 1p;
5. Barcelona, Sevilla - 2p
6. Insulele Canare, Costa del Sol - 2p.
D.- în Grecia predomină relieful de munte, pe când în Moldova predomină relieful de podiş - 2p;
- în Grecia este climă mediteraneană, pe când în Moldova clima este temperat-continentală - 2p;
- în Grecia se dezvoltă vegetaţia de garigga şi frigana, pe soluri terra-rossa, pe când în Moldova se dezvoltă vegetaţie de stepă şi silvostepă, pe molisoluri - 2p.
E.- climă subtropicală umedă - 2p;
- vecinătatea Mării Negre, cu rol moderator şi adăpostul Munţilor Crimeii - 2p.

Varianta 25
A.1. 5,5° C în luna august - 2p;
2. -11,5° C în Iu/ia februarie - 2p.
B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 -
2.17° C -2p;
3. succesiunea anotimpurilor - 2p.
C.1. Polonia şi Olanda - 2p;
2. Munţii Alpii Bavariei şi Podişul Bavariei - 2p;
3. cărbuni şi fier - 2p;
4. industria termoenergetică şi industria siderurgică - 2p;
5. Duisburg -1 p;
6. Hamburg - 1p.
D.1. petrol - 2p;
2. gaze naturale şi petrol - 2p;
3. resurse de uraniu - 2p.
E.- despăduririle intense - 2p;
- utilizarea agricolă îndelungată a terenurilor - 2p.

Varianta 26
A.1. 140 mm/an; iunie - 2p;
2. 58 mm/an; noiembrie - 2p.
B.1. media aritmetică a valorilor zilnice de precipitaţii din luna respectivă;
2. aprilie;
3. 25 mm/an - 2p.
C.1. Munţii Penini, Munţii Cambrieni; - 2p;
2. Tamisa; - 1p;
3. temperat-oceanic; - 1p;
4. Manchester, Livelpool, Birmingham; - 3p;
5. cărbune, petrol; - 2p;
6. regiunea capitalei Londra; - 1p;
D.1. sporul natural în 1956 este +14,3%o;
2. sporul natural în 2004 este -1,9%o;
3. ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite.
E.1. varietatea formelor de relief;
2. existenţa unor resurse financiare mai reduse.

Varianta 27
A.1. 355 mc/s, mai - 2p;
2. 70 mc/s, ianuarie - 2p.
B.1. noiembrie şi decembrie; 2.260 mc/s-2p;
3. topirea zăpezilor.
C.1. Podişul Meseta, Munţii Pirinei; - 2p
2. huilă; - 1p
3. Barcelona, Valencia, Seviila; - 3p
4. litoralul Mării Mediterane, Munţii Pirinei; - 2p
5. Insulele Baleare şi Insulele Canare. - 2p
D. 1. Relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când relieful Republicii Moldova este mai scund (429 m).
2. Clima Franţei este variată, pe când cea a Republicii Moldova are caracter continental.
3. Vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.
E.1. degradarea nivelului de trai;
2. migraţia populaţiei tinere spre ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat.

Varianta 28
A.1. februarie şi decembrie - 2p;
2. mai şi septembrie - 2p.
B.1. 23 °C, iulie -2p;
2. -2 °C, ianuarie - 2p;
3. se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 12. - 2p.
C.1. Câmpia Voivodinei, Munţii Dinarici - 2p;
2. temperat-continentală; - 1p;
3. Dunărea, Tisa sau Bega, Timiş - 2p;
4. Belgrad, Novi Sad sau Niş, Pancevo - 2p; > 5. România; - 1p;
6. crom, cupru. - 2p;
D.1. Bulgaria: 66,59 loc/km2; Malta: 1266 loc/ km2;
2. - marea sa întindere în suprafaţă; - condiţiile climatice aspre.
E.- turism de litoral;- turism balnear;- turism cultural;- turism rural;
- turism în arii naturale.

Varianta 29
A.1. luna aprilie, 245 mc/s;
2. luna septembrie, 50 mc/s.
B.1.50 mc/s;
2. luna iulie;
3. cantităţile diferite de precipitaţii atmosferice.
C.1. Munţii Stara Planina-Munţii Balcani, Rodopi sau Câmpia Dunării, Traciei - 2p;
2. temperat-continentală; - 1p;
3. Dunărea; - 1p;
4. Varna, Burgas; - 2p;
5. ligpit, sare; - 2p;
6. Marea Neagră; - 1p;
7. cultura de trandafiri. - 1p;
D.1. relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când relieful Ucrainei este mai scund (2001 m);
2. clima Franţei este variată, pe când cea a Ucrainei are caracter continental;
3. vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.
E.- oraşul Sibiu este situat în etajul climatic de deal şi podiş, pe când oraşul Varna, în cel
litoral;
- oraşul Sibiu este situat la o latitudine geografică mai mare, pe când oraşul Varna la o latitudine mai mică.

Varianta 30
A.1. aprilie, noiembrie -
2. mai, octombrie -
B. 1. iulie şi august -
2. decembrie şi ianuarie -
3. 5 °C
C.1. Câmpia Panoniei, Câmpia Balaton sau Munţii Matra şi Bukk;
2. climat temperat-continental de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală, cu ierni reci (-5 °C la Budapesta) şi veri călduroase (24 °C); precipitaţiile medii anuale sunt relativ reduse (500-700 mm/an); - 2p
3. oricare dintre: Someş, Criş, Mureş; - 2p
4. Balaton; - 1p
5. stepa (pusta) cu Ierburi xerofite joase; - 1p
6. Szeged, Miskolc. - 2p
D.1.14,3%o; 2.1,9%o;
3. - scăderea natalităţii; - creşterea mortalităţii.
E.- preţul redus al energiei electrice per MW/h produs de hidrocentrale;
- este o energie nepoluantă, nu se emit în atmosferă noxe (termocentrale) şi nici nu apar reziduuri radioactive (atomocentrale).

Varianta 31
A.1.130 mm, octombrie; 2. 25 °C, iulie.
B.1.a; 2.c; 3d.
C.1. Marea Baltică; Marea Nordului; - 2p
2. Dunăre şi Rhin; - 2p
3. cărbuni, fier; - 2p
4. siderurgică, energetică; - 2p
5. Hamburg, Duisburg. - 2p
D.1. Belgia - 339,9 loc/kmp, Ungaria -107,2 loc/kmp;
2. în funcţie de formele de relief.
E.- reţea hidrografică bogată;
- debit mare al râurilor ce permite amplasarea de hidrocentrale.

Varianta 32
A.1. februarie, 25 mm - 2p;
2. iunie, 95 mm - 2p.
B.1.d-2p; 2.c-2p; 2.d-2p.
C.1. Polonia, România, Ungaria; - 3p
2. temperat-continentală; - 1p
3. oricare dintre: Niprul, Doneţul, Bugul de sud, Nistrul; - 2p
4. minereurile de fier şi cărbunii; - 2p
5. Cernăuţi, Odessa. - 2p
D.1. bilanţul natural: Italia - 11826 loc; Ungaria - 21135 loc;
2, lipsa locurilor de muncă, nivel scăzut de trai.
E.- poziţia geografică a oraşului Bergen cu deschidere la Oceanul Atlantic, pe de o parte şi poziţia geografică în interiorul continentului a oraşului Bucureşti, cu influenţe climatice de ariditate fac ca din punct de vedere cantitativ precipitaţiile să fie diferite - 2p;
- oraşul Bergen primeşte Influenţa vânturilor de vest, foarte bogate în ploi, pe când oraşul Bucureşti primeşte masele de aer continentale sărace în precipitaţii - 2p.

Varianta 33
A.1. 175 mm, decembrie - 2p;
2. 7 °C, februarie - 2p.
B.1.d-2p; 2. b - 2p; 3.d-2p.
C.1. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord are un climat temperat-oceanic (blând, fără călduri excesive sau friguri puternice, cu ploi prelungite şi ceţuri frecvente iarna este influenţat de vânturile de vest şi de curentul cald al Golfului; - 3p
2. Tamisa; - 1p
3. cărbuni, petrol; - 2p
4. industria energetică, siderurgică; - 2p
5. Liverpool, Manchester. - 2p
D.1. Germania, 10,33%; România, 3,08%;
2. - nivelul de dezvoltare economică;
- infrastructura mult mai dezvoltată în cazul Germaniei;
- evoluţia istorică diferită.
E.- tip est-european;
- climat excesiv vara;
- îngheţul iarna.

Varianta 34
A.1. 22 °C, luna iulie - 2p;
2. -4 °C, luna ianuarie - 2p.
B.1.b-2p;
2. c - 2p;
3. a - 2p.
C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Bazinul Parizian; - 3p
2. Sena; - 1p
3. fier, mangan; - 2p
4. Marseille, Bordeaux; - 2p
5. Turnul Eiffel, Muzeul Louvre. - 2p
D.1. Finlanda 15,47 loc./ km2; Bulgaria 66,58 loc./ km2 - 2p;
2. mediul geografic al Finlandei, cu climatul aspru subpolar pe cea mal mare întindere este mai puţin ospitalier decât mediul geografic al Bulgariei, cu un climat temperat-continental.
E.-Munţii Alpi;
- dezvoltarea turismului austriac;
- multe pârtii de schi.

Varianta 35
A.1. 10 °C - 2p;
2. 26°C-2p.
B.1. a - 2p;
2. b - 2p;
3. c - 2p.
C.1. Creta, Rodos; - 2p
2. Munţii Pindului; - 1p
3. climatul este mediteranean, cu veri toride temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul Greciei; precipitaţiile, în general reduse (Atena circa 400 mm/an) sunt mai bogate în NV (circa 1300 mm/an); - 2p
4. formaţiuni arbustive mediteraneene tip maquis, şibleac sau frigana; - 1p
5. bauxită, industria metalurgiei neferoase; - 2p
6. Atena, Salonic. - 2p
D.1. 27 de state;
2. Franţa şi Germania;
3. Germania, Polonia, Lituania.
E.- climatul aspru, spre nord chiar subpolar, este inospitalier pentru populaţie - 2p;
- relieful predominant muntos nu este favorabil populaţiei - 2p.

Varianta 36
A.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 9,5...9,8°C; august - 2p;
2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -7,5...-7,8°C; februarie - 2p.
B. 1.16°C;
2, se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 12
3, altitudinea.
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Padului; -2p
2. Tibru; - 1p
3. climat temperat continental în nord, climat mediteranean în sud; - 2p
4. Industria siderurgică, industria chimică; - 2p
5. Milano, Torino, Genova. - 3p
D.1. Suedia - 20,0 loc / km2 - 2p; Portugalia - 114,7 loc / km2 - 2p;
2. relieful, condiţiile climatice - 2p.
E.- varietatea reliefului - 2p;
- numeroase obiective turistice istorice, culturale - 2p.

Varianta 37
A.1. Luxemburg, 68.000 euro / loc. - 2p;
2. Austria, Danemarca - 2p.
B. 1. Finlanda, Irlanda, Bulgaria - 3p;
2. Regatul Unit, Suedia - 2p;
3. ţară în curs de dezvoltare - 1p.
C.1. Munţii Alpi, Pirinei, Câmpia Loarei - 3p;
2. climă temperat-oceanică, climă mediteraneană - 2p;
3. Sena, Rhin, Loira - 2p;
4. Bordeaux, Lyon, Marseille - 3p.
D.1. Bulgaria, Ungaria - 2p;
2. Germania, Italia - 2p;
3. bilanţul natural negativ, mobilitatea populaţiei - 2p.
E.- răuri cu debit bogat tot timpul anului;
- râuri scurte şi repezi.

Varianta 38
A.1, Franţa, Spania - 2p;
2, Marea Britanle, România. - 2p.
B.1. Italia, Spania - 2p;
2. Germania, Suedia - 2p;
3. Regatul Unit, Suedia - 2p.
C.1. Insulele Hebride şi Orkney; - 2p 2/Penini, Granpiano; - 2p
3. Scoţia, Ţara Galilor; - 2p
4. oceanic; - 1p
5. Tamisa; -1 p
6. Manchester, Liverpool. - 2p
D.1. Spania - 79,83 loc/kmp, Suedia - 20,03 loc/Rmp;
2. climat neprielnic, rece şi subpolar.
E.- turism balneo-maritim (litoralul Mării Mediterane), turism montan - 2p;
- obiective turistice istorice, culturale - 2p.

Varianta 39
A.1. Germania, Franţa - 2p;
2. Polonia, Spania. - 2p.
B. 1. Olanda, Regatul Unit, Spania
2. Franţa, Regatul Unit - 2p;
3. nivel de trai ridicat. - 1p.
3p;
C.1. Franţa, Austria, Slovenia; - 3p 2.Alpi;-1p
3. Stromboli, Etna, Vezuviu; - 2p
4. Pad, Tibru, Arno; - 2p
5. viţa de vie, măslinul. - 2p
D. 1. numărul de locuitori a crescut (de la 380,3 mii. loc. la 484,3 mii. loc.) - 3p;
2. PIB / loc a scăzut datorită extinderii Uniunii Europene (27 state), ultimele 12 state integrate având valori mai reduse ale indicatorului economic PIB / loc - 3p.
E.- asigură fluxul de materii prime între zonele cu resurse şi centrele de prelucrare
- asigură transportul produselor finite către pieţele de consum - 2p.

Varianta 40
A.1, relieful şi clima;
2. Finlanda.
B.1. Europa de Nord - 20 mii., Europa de Vest - 158 mii., Europa Centrală - 181 mil.. Europa de Sud -140 mii,, Europa de Est -165 mii.
2, 15 milioane.
C.1. Câmpia Padului, Etna, Vezuviu; - 3p
2. energetică, construcţii de maşini; - 2p
3. Torino, Milano; - 2p
4. Vatican; - 1p
5. viţa de vie; -1 p
6. Sicilia. - 1p
D.1. Marea Britanie, Germania;
2. fier, mangan;
3. poziţia latitudinală, forma de relief.
E.- defrişarea pădurilor;
- practici agricole necorespunzătoare.

Varianta 41
A.1. 80 mc/s în luna septembrie;
2. 325 mc/s în lunile aprilie şi mai.
B.1. septembrie şi octombrie;
2. februarie; martie şi iulie.
C.1. cărbune, minereu de fier, magneziu (locul 3 pe glob); - 3p
2. industria siderurgică, industria constructoare de maşini (autovehicule - locul 1 in Europa, nave maritime); - 2p
3. Ruhr, Berlin; - 2p
4. Rhin, Duisburg; - 2p
5. Hamburg. - 1p
D.- Belgia - 13.520 loc.
- Franţa - 256.280 loc.
- Irlanda - 34.800 loc.
E.- Olanda beneficiază de un climat temperat-oceanic blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane, iar Norvegia are un climat oceanic rece şi subpolar în nord cu temperaturi scăzute;
- Olanda are relief de câmpie cu soluri fertile, iar Norvegia are relief muntos pe o mare întindere, impropriu dezvoltării habitatului uman.

Varianta 42
A.1.10 mc/s, septembrie - 2p
2. aprilie, mai - 2p
B.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 24 - 26 m3/s; 2.10 mc/s, septembrie;
3. iulie, decembrie;
4. topirea zăpezilor şi ploile bogate dtn timpul primăverii impun debite mari, iar seceta din timpul toamnei determină scăderea accentuată a debitelor.
C.1. România, Ungaria; - 2p
2. Câmpia Panonic, Munţii Dinarici; - 2p
3. bauxită; - 1p
4. clima temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p
5. zona forestieră (păduri de foioase şi conifere), zona de silvostepă; - 2p
6. Dunărea; -1 p
7. Belgrad. - 1p
D.- Germania: minereu de fier/industria siderurgică;
- Ungaria: bauxită/industria aluminiului;
- Ucraina: sare/industria produselor clorosodice.
E.- defrişarea pădurilor pe suprafeţe mari;
- utilizarea agricolă îndelungată.

Varianta 43
A.1. octombrie - 1p;
2. ianuarie - 1p;
3. 18 °C - 1p;
4. 2°C-1p.
B.1.c-2p;
2. d - 2p;
3. b - 2p.
C.1. oricare dintre: Munţii Alpi; Munţii Apenini; Câmpia Padului; - 2p
2. oricare dintre: Roma; Milano; Torino; Napoli; - 2p
3. climă.mediteraneană; - 1p
4. lac glaciar; oricare dintre: Lacul Como, Garda, Maggiore, Lugano; - 2p
5. Tibru; - 1p
6. citrice, măsline. - 2p
D.1. Bulgaria 66,5 loc/km2; Finlanda 15,4 loc/km2;
2. - Finlanda se află în nordul Europei, iar o mare parte se află dincolo de Cercul Polar de Nord, unde există condiţii neprielnice;
- Bulgaria se află în Europa Sudică, iar cea mai mare parte a acestei ţări are climat mediteranean, foarte prielnic dezvoltării umane.
E.- Acropole din Atena;
- mănăstirile de la Meteora.

Varianta 44
A.1. 70 mm, decembrie - 2p;
2. 9 °C, ianuarie - 2p.
B.1. b - 2p; 2.b-2p;
3. d-2p.
C.1. temperat-oceanic; Oceanul Atlantic, vânturile de vest; - 3p
2. oricare dintre: Sena, Garonne, Rhone, Rhin; - 2p
3. Paris; - 1p
4. Marsilia; - 1p
5. constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, avioane), chimică; - 2p
6. Coasta de Azur. - 1p
D.1. Letonia (-5504) bilanţ negativ; Norvegia (+25723) bilanţ pozitiv;
2. condiţii sociale şi economice foarte bune; salarii mari; nivel de trai ridicat.
E.- nivelul de trai scăzut al ţărilor din această regiune - 2p;
- libera circulaţie - 2p.

Varianta 45
A.1. decembrie, 71 mm - 2p;
2. iulie, 5 mm - 2p.
B.1. d; 2. a; 3. b.
C.1. mediteranean - 1p;
2. Atena - 1p;
3. Pireu, Salonic - 2p;
4. culturi de citrice, măslin, viţă-de-vie - 3p;
5. Creta, Eubeea, Ciclade. - 3p.
D.1. Cehia - 10.216.364 locuitori; Norvegia - 4.626.052 locuitori - 2p;
2. Cehia - bilanţ natural negativ ca urmare a tranziţiei economice (de la economia centralizată la economia de piaţă) şi a dificultăţilor economice întâmpinate de populaţie;
Norvegia - bilanţ natural pozitiv ca urmare a gradului ridicat de dezvoltare economică, a nivelului ridicat de trai al populaţiei şi al numărului mare de imigranţi - 2p.
E.- poziţia geografică: Atena, în apropierea Mării Mediterane, şi Bordeaux, în apropierea Oceanului Atlantic - 2p;
- circulaţia maselor de aer: Atena sub influenţa maselor de aer dinspre Marea Mediterană şi nordul Africii, iar Bordeaux sub influenţa maselor de aer oceanic - 2p

Varianta 46
A.1. oricare din: august, septembrie, octombrie, noiembrie - 2p.
2. aprilie, mai - 2p.
B.1. c;2. c;3. c
câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
C.1. Iberică - 1p;
2. Gibraltar (posesiune britanică) - 1p;
3. mediteraneană şi temperat-oceanică - 2p;
4. oricare dintre: Palma de Mallorca, Ibiza, Las Palmas, Sevilla, Barcelona - 3p;
5. oricare dintre: măsline (locul 1 pe Glob), citrice, struguri - viticultură sau bumbac, trestie de zahăr, căpşuni - 3p.
D.1. precipitaţiile sunt mai reduse toamna Tn sectoarele mijlociu şi inferior ale Dunării; -2p
2. primăvara, debitele înregistrate pe Dunăre la Budapesta şi Olteniţa sunt mai mari datorită topirii zăpezilor în bazinul hidrografic dunărean, dar şi datorită precipitaţiilor bogate aduse sub Influenţa vânturilor de vest în această perioadă a anului.
E.- 1. Finlanda 15,4 loc/kmp, Danemarca 126,4 loc/kmp.
2, Condiţiile climatice sunt mult mai favorabile dezvoltării habitatului uman în Danemarca (+8 "C, temperatura medie anuală), în timp ce în Finlanda, condiţiile climatice sunt vitrege (0-4 °C este temperatura medie anuală), în nord se instalează noaptea polară.

Varianta 47
A.1. februarie, 580 mc/an - 2p;
2. august şi septembrie - 2p.
B.1.b;2. d ;3. c .
C.1. Grecia şi România - 2p;
2. Marea Neagră - 1p;
3. Dunărea - 1p;
4. Munţii Balcanici (Stara Pianina) - 1p;
5. Sofia, Ruse - 2p;
6. 2007 - 1p;
7. lignit (locul 12 în lume), minereuri neferoase (bauxită, plumb, zinc) - 2p.
D.1. 500 mc/s - 2p
2. Se acceptă orice valoare între 930-950 mc/s - 2p
3. Garonne are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un număr mare de afluenţi cu debit ridicat din Munţii Pirinei.
E.- primăvara, debitele medii cresc datorită topirii zăpezilor în bazinele hidrografice ale celor două fluvii;
- precipitaţiile sunt mai bogate în timpul primăverii datorită vânturilor de vest care în această perioadă îşi intensifică activitatea.

Varianta 48
A.1. martie, aprilie; - 2p
2. 400 mc/s, septembrie. - 2p
B.1.b-2p; 2.d-2p;
3. b-2p.
C.1. România, Austria, Slovacia; - 3p
2. temperat-continental; - 1p
3. câmpia; - 1p
4. stepa (pusta); - 1p
5. Budapesta, Debrecen; - 2p
6. Lacul Balaton, Budapesta. - 2p
D.1.1150 mc/s-2p
2. 500 mc/s -2p
3. Tisa are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un număr mare de afluenţi din Munţii Carpaţi. - 2p
E.- Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale);
- Rusia produce 60% din energia termică în termocentrale care utilizează combustibili minerali fosili.

Varianta 49
A.1. Orice valoare între 10-20 loc./kmp, Finlanda - 2p
2. 1280 loc./kmp, Malta - 2p
B.1. Suprafaţa extrem de mică a statului insular Malta - 2p
2. Climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri în Finlanda - 4p
C.1. Munţii Penini, Câmpia Londrei - 2p
2. Munţii Penini au altitudine redusă şi s-au format în orogeneză hercinică; Câmpia Londrei este întinsă şi relativ netedă - 2p
3. petrol (în Marea Nordului), minereuri de fier, huilă - 2p
4. Tamisa -1p
5. Manchester, Liverpool, Birmingham, Glasgow. - 3p.
D.- deosebire: clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe oceanice, iar clima Bulgariei este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 2p
- deosebire: în Ungaria este predominant relieful de câmpie, iar în Bulgaria relieful este variat, munţii ocupând o suprafaţă relativ mare; - 2p
- deosebire: în Ungaria predomină vegetaţia de pustă (stepă), iar în Bulgaria stepa este completată de păduri de foioase, conifere, vegetaţie mediteraneană. - 2p
E.1. Suprafaţa mică a Olandei (41.526 kmp) şi populaţia de 16,4 milioane locuitori.
2. Nivelul de trai foarte ridicat, cu un PIB de 36.000 $/ loc. şi o dezvoltare industrială şi agricolă deosebită.

Varianta 50
A.1. iulie, 650 mc/s, decembrie, 730 mc/s - 2p;
2. iunie, septembrie - 2p.
B. 1. b-2p;
2. a - 2p; 3.c-2p.
C.1. Elveţia şi Norvegia au un relief predominant montan, cu râuri cu debite mari, precipitaţii peste 2000 mm/an, cu potenţial hidroenergetic exploatat la maximum; - 2p
2. Germania şi Rusia au resurse mari de cărbune, au şi potenţial hidroenergetic amenajat precum şi capacitatea tehnologică şl Industrială necesară construcţiei de atomocentrale; - 2p
3. hidroenergia; - 2p
4. hidrocentralele nu emit noxe în atmosferă ca termocentralele şl nu produc reziduuri nucleare radioactive ca în cazul atomocentralelor. - 2p
D.1. Italia 193 loc/kmp, Finlanda 15 loc/kmp;
2. Italia 70%, Finlanda 70%;
3. Italia - Roma, Finlanda-Helslnki.
E.- în Finlanda condiţiile climatice sunt aspre cu temperaturi medii anuale ce coboară sub 0 °C în nordul ţării şi de doar +4 °C în sudul ţării, iar în Italia temperaturile medii anuale sunt optime dezvoltării habitatului uman (15-20 °C);
- în Finlanda, deşi relieful nu este înalt, sunt suprafeţe considerabile ocupate de păduri şi lacuri, situaţie ce nu se regăseşte în Italia.

Re: Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 3

MesajScris: Sâm Iun 13, 2009 11:04 am
de adriana2009
Varianta 51
A.1. 91 mm, iunie;
2. 26 mm, februarie.
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare înregistrate:
2. 65 mm;
3. regimul neregulat al precipitaţiilor este influenţat de caracterul continental/de tranzitie al climatului Câmpiei Române.
C.1. Carpaţii Păduroşi, Câmpia Niprului; - 2p
2. Nistru, Nipru; - 2p
3. minereuri de fier, cărbuni; - 2p
4. Odessa, Harkov; - 2p
5. temperat-continentală; - 1p
6. Peninsula Crimeea. - 1p
D.1.77%;2. 69 %;
3. existenţa unui potenţial hidroenergetic ridicat, inclusiv potenţialul energetic al mareelor.
E.1. Franţa dispune de importante resurse de uraniu - 2p;
2. Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) - 2p.

Varianta 52
A.1. 148 mm, luna iunie;
2. 58 mm, luna octombrie.
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare înregistrate
2. mai sau iulie;
3. 50 mm.
C.1. România, Grecia; - 2p
2. temperat-continentală; - 1p
3. lignit, minereuri neferoase; - 2p
4. Sofia; - 1p
5. industria metalurgiei neferoase, industria chimică; - 2p
6. Albena, Nessebar, Nisipurile de Aur. - 2p
D.1. Belgia, 339,9 loc/km2 Suedia, 20 loc/km2.
2. Climatul temperat cu nuanţe oceanice şi relieful predominant de câmpie determină în Belgia densităţi mai mari ale populaţiei, pe când în Suedia climatul temperat mai aspru în nord şi cu caracter continental în centru, la care se adaugă suprafeţele întinse ocupate cu vegetaţie forestieră sau lacuri, determină densităţi mult mai reduse decât în Belgia.
E.- defrişarea tot mai intensă a pădurilor pentru diverse scopuri; cu cât vechimea popularii şi luării în cultură a unei regiuni este mai mare, cu atât aceste modificări sunt mai vizibile;
- valoarea economică redusă a pădurilor din Europa Sudică (sunt păduri rare, cu o creştere lentă, deseori degradate).

Varianta 53
A. 1. valoarea maximă a debitului mediu lunar este de 300 m3/s, înregistrată în lunile aprili«
şi mai - 2p; >
2. valoarea minimă a debitului mediu lunar este de 70 m3/s, înregistrată în luna ianuarie - 2p.
B. 1. 230-237 m3/s;
2. cantităţile de precipitaţii scad cantitativ din septembrie şi până în januarie; în plus temperaturile negative influenţează puternic fenomenele de scurgere;
3. iulie şi august.
C. 1. Munţii Pirinei; Munţii Alpi; Masivul Central Francez; - 3p
2. Seine, Rhone; - 2p
3. Marseille, Lyon, Bordeaux; - 3p
4. litoralul mediteranean cu Cote d'Azur; - 1p
5. bauxită. - 1p
D. 1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord - 2p;
2. mărimea demografică a ţărilor din Europa Centrală - 2p;
3. dezvoltarea economică a ţărilor din vestul Europei, care prezintă o mare atractivitate pentru populaţia din Europa de Est - 2p.
E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei Ucrainei - 2p;
- declinul economic înregistrat de Ucraina - 2p.
Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi

Varianta 54
A.1. noiembrie şi decembrie;
2. 74 m3/s, luna ianuarie.
B.1. temperaturile scăzute şi precipitaţiile modeste sub formă de ninsoare, din lunile de iarnă, influenţează regimul de scurgere;
2. 275 m3/s;
3. suprapunerea topirii zăpezilor cu perioada ploilor de primăvară şi de la începutul verii.
C.1. Salonic, Patras, Iraklion; - 3p
2. Paralia - Katerini - Olimp; Atena - Pireu; Kalambaka - Meteora;
3. Munţii Pindului; - 1p
4. Creta, Santorin, Rodos;
D.- deosebire: relieful Spaniei este unul de podiş (meseta) traversat de sierre şi înconjurat de lanţuri muntoase (alt. max. 3478 m), pe când relieful Modovei este unul de podiş (alt. max. 429 m) şi câmpie care coboară în trepte de la nord la sud;
- deosebire: în Spania relieful glaciar are o largă dezvoltare în Munţii Pirinei şi Sierra Nevada (cel mai sudic gheţar din Europa), pe când în Republica Moldova relieful glaciar lipseşte datorită altitudinilor mici ale reliefului;
- deosebire: în Spania se remarcă climatul oceanic (în nord-vest) şi cel mediteranean (în est), pe când în Republica Moldova aceste influenţe lipsesc, caracteristic fiind climatul continental.
E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei ţărilor Europei de Est;
- declinul economic înregistrat de ţările Europei de Est.

Varianta 55
A.1. luna Ianuarie, temperatura medie lunară minimă este de 7°C - 2p;
2. luna iulie, temperatura medie lunară maximă este 25°C - 2p.
B.1.18°C-2p;
2. media aritmetică a temperaturilor medii lunare - 2p;
3. advecţia maselor de aer tropical dinspre Africa spre sudul şi sud-estul continentului
C.1. Munţii Balcani, Munţii Rila-Rodopi, Podişul Prebalcanic; - 3p
2. lignit; - 1p
3. cultura porumbului, cultura trandafirilor; - 2p
4. Burgas, Vama; - 2p
5. Albena, Nessebar. - 2p
D.1. Bulgaria a avut o economie centralizată, de tip socialist până în 1989, în prezent este în curs de restructurare şi modernizare, axată pe servicii, agricultură şi industrie.
2. Germania are o economie dezvoltată şi diversificată, bazată pe unele resurse proprii turism şi activităţile financiar-bancare;
E.- avantaj: se realizează cu costuri relativ mici şi resurse inepuizabile;
- dezavantaj: pericolul colmatării lacurilor de acumulare şi scăderea randamentului de funcţionare al centralelor hidroelectrice.

Varianta 56
A.1. 10-12 mm/an în iulie - 2p;
2. 118-120 mm/an în noiembrie - 2p.
B.1. 108 - 110 mm/an - 2p;
2. octombrie, noiembrie - 2p; •
3. temperatura medie a anului este ridicată în lunile de vară, determinată şi de vânturile calde din sud din zona continentului Africa - 2p.
C.1. Câmpia Panonică; Munţii Bakony; - 2p
2. Dunărea; Tisa; - 2p
3. Balaton; - 1p
4. climă temperat-continentală cu influenţe oceanice; - 2p
5. Budapesta, Debrecen, Szeged; - 2p
6. republică parlamentară. - 1p
D.1. Bulgaria: 66,58 loc/km2; Finlanda: 15,47 loc/km2; Luxemburg: 183,45 loc/km2; Slovacia: 111,36 loc/km2.
2. Condiţiile fizico-geograflce.
E.1. - în nord clima este subpolară, iar în sud-est boreală cu influenţe continentale - 2p; - relief muntos în nord, cu pădure de conifere extinsă', iar în sud câmpie cu numeroase
lacuri glaciare - 2p.
2. Valoarea ridicată a PIB-ului este determinată de economia de piaţă modern dezvoltată cu înaltă productivitate a muncii.

Varianta 57
A.1.10 mm/an în iulie - 2p; 2. 52 mm/an în octombrie - 2p.
B.1. 42 mm/an - 2p;
2. 6 luni - 2p;
3. circulaţia din sud a maselor de aer, calde şi uscate - 2p.
C.1. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p
2. Nipru, Nistru; - 2p
3. climat de câmpie, climat de munte; - 2p
4. minereu de fier, cărbuni; - 2p
5. Kiev, Odessa. - 2p
D.1. Grecia, datorită unor extinse culturi mediteraneene ce necesită forţă de muncă.
2. Franţa, datorită gradului ridicat de mecanizare a agriculturii şi dezvoltării unei industrii moderne, a determinat ponderea mai mare a populaţiei în sectorul terţiar.
E.1. O cauză sunt fermele agricole specializate cu producţie comercială de piaţă ce utilizează un număr redus de forţă de muncă.
2. O cauză este dată de condiţiile naturale favorabile dezvoltării unor culturi agricole mediteraneene, precum şi a serviciilor, îndeosebi comerciale şi turistice.

Varianta 58
A.1. -1°C în ianuarie - 2p;
2. + 23°C în iulie - 2p.
B. 1.24°C
2. valoarea radiaţiei solare variază în cursul unul an - 2p;
3. Se efectuează suma temperaturilor medii din fiecare zi a anului şi totalul se împarte la numărul zilelor din anul respectiv. *
C.1. România; Ungaria; - 2p
2. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p
3. Nipru;-1p
4. climă temperat-continentală cu influenţe de ariditate; - 1p
5. minereu de fier; cărbune; - 2p
6. Kiev, Odessa. - 2p
D.- asemănare: predomină relieful muntos;
- deosebire: clima Austriei este temperat-continentală cu influenţe oceanice;pe cand Grecia are clima mediteraneană;
- deosebire; în Austria predomină argiluvisoluri şi spodosoluri, iar în Grecia predomină solurile terra rosa.
E.Creşterea numărului de locuitori în Portugalia a fost determinată de următoarele cauze:
- natalitatea mare şi mortalitatea mică;
- imigraţia pentru locuri de muncă;

Varianta 59
A.1. iunie -148 mm/ an - 2p;
2. octombrie - 55 mm/an - 2p.
B.1. Franţa 114,66 loc/ kmp; Italia 192,28 loc/kmp;
2. Datorită numărului mare al populaţiei şi al suprafeţei relativ reduse.
C.1. Marea Tireniană; Marea Adriatică; - 2p
2. Munţii Alpi, Munţii Apenini; - 2p
3. Padul; - 1p
4. climă mediteraneană; - 1p
5. gaze naturale; - 1p
6. industria chimică; - 1p
7. Roma, Veneţia. - 2p
D.- asemănare: în Franţa şi Ucraina predomină (aproape de 80%) relieful sub 500 m altitudine
- deosebire: Clima Franţei este temperat-oceanică şi în sud mediteraneană, iar Ucraina are clima temperat-continentală cu influenţe de ariditate.
- deosebire: Vegetaţia şi solurile Franţei sunt predominant păduri de foioase pe argiluvisoluri, în sud vegetaţie mediteraneană pe soluri terra rosa, iar în Ucraina predomină stepa şi silvostepa pe soluri de tip molisol.
C. Pentru Grecii
E.- în interiorul ţării predomină relieful muntos al Munţilor Pindului unde sunt oraşe mai puţine:
- câmpiile litorale şi lungimea mare a ţărmului, fragmentat de numeroase golfuri şt prezenţa a numeroase insule, favorizează dezvoltarea oraşelor şi densitatea mare a populaţiei.

Varianta 60
A.1. -2 °C, ianuarie - 2p;
2. + 23 °C, iulie - 2p.
B.1.25°C-2p;
2. variaţia radiaţiei solare globale în timpul unui an - 2p;
3. Temperatura medie lunară se calculează astfel: se face suma temperaturilor medii zilnice din luna respectivă şi totalul se împarte la numărul de zile ale acelei luni - 2p.
C.1. Bulgaria; - 1p
2. Munţii Pindului, Câmpia Tesaliei; - 2p
3. climă mediteraneană; - 1p
4. vegetaţie mediteraneană; - 1p
5. bauxită, minereu de fier; - 2p
6. industria aluminiului, industria siderurgică şi a construcţiilor navale; - 2p
7. Pireu. - 1p
D.1. Germania: 230,861 loc/km2; Grecia: 81 loc/km2;
2. factorii fizico-geografici; evoluţia istorică şi valorificarea revoluţiei industriale;
E.- Rata mare a natalităţii, rata redusă a mortalităţii şi ca urmare bilanţul natural pozitiv ce a determinat creşterea populaţiei.
- revoluţia industrială; progresele în domeniul medicinii.

Varianta 61
A.1. mai; 8000 m3/s;
2. octombrie; 2000 m3/s.
B.1. Franţa 114,7 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2;
2. Germania (230 loc/km2), datorită gradului ridicat de urbanizare (90% populaţie urbană) şi industrializare ridicat la care se adaugă nivelul de trai ridicat.
C.1. oricare dintre: Munţii Alpi, Munţii Apenini, Câmpia Padului; - 2p
2. oricare dintre: gaze naturale, marmură, sulf, ape geotermale; - 2p
3. construcţii de maşini (autoturisme), industrie textilă (lână, mătase, bumbac), industrie petrochimică şi chimie de sinteză; - 3p
4. oricare dintre: Genova, Veneţia, Napoli; - 2p
5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
D.1. Circa 80% din teritoriul Ungariei este reprezentat de câmpie, iar climatul este temperat continental de tranziţie, cu precipitaţii medii de 550-650 mm/a\
2. Serbia este traversată de Dunăre şi de principalii ei afluenţi: Tisa, Drava, Savâ şi Morava.
3. Deteriorarea situaţiei economice (scăderea nivelului de trai) în ţările din estul Europei, după destrămarea blocului comunist şi nivelul de dezvoltare mult mai ridicat al statelor vest-europene. t
E.- dezvoltarea domeniilor de IT, biotehnologie şi telecomunicaţii - 2p;
- crearea de euroregiuni de dezvoltare economică specifice, specializate - 2p.

Varianta 62
A.1. octombrie; 2100 m3/s; - 2p;
2. martie şi iulie - 2p.
B.1. Italia 192 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2;
2. Germania (230 loc/km2); grad ridicat de urbanizare şi industrializare (90% populaţie urbană), nivel de trai ridicat.
C.1. Munţii Pirinel, Câmpia Andaluziei; - 2p
2. oricare dintre: cărbuni, roci de construcţie, mercur (locul II pe glob); - 2p
3. oricare dintre: industrie alimentară (ulei de măsline, vinuri), industrie uşoară (textilă confecţii, pielărie, încălţăminte), construcţii de maşini, metalurgie; - 3p
4. oricare dintre: Algeclras, Barcelona, Valencia; - 2p
5. oricare dintre: Baleare (Ibiza, Mallorca), Canare. - 1p
D.1. prezenţa minereurilor de fier (locul II în Europa), mangan (cel mal mare zăcământ de pe glob, la Nikopol), titan (locul II pe Glob), cărbuni superiori (bazinul Donetk);
2. potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură, nivelul tehnologic ridicat productivitatea şi producţiile agricole mari sunt premisele Franţei pentru o agricultură dezvoltată
E.- este extinsă, diversificată, densă şi modernă;
- complementarizarea reţelei de transport, precum şi creşterea vitezelor de deplasare.

Varianta 63
A.1. aproximativ 14° C, în luna iulie;
2. aproximativ 63 mm, în luna august.
B.1. Polonia 123,2 loc/km2; Slovacia 111,4 loc/km2;
2. Bulgaria (66,6 loc/km2) are o densitate a populaţiei mai scăzută, din cauza reliefului mai înalt şi mai fragmentat (predominant de podiş şi montan) şi din cauza gradului mai redus de urbanizare şi industrializare.
C.1. climă mediteraneană; - 1p
2. vestigiile antice (Acropole, Delfi, Olympia, Cnossos etc.) şi insulele cu peisaje pitoreşti (Cycladele, Creta, Rodhos etc); - 2p
3. oricare dintre: Pireu, Salonic, Iraklion, Patras; - 3p
4. oricare dintre: Munţii Pindului, Câmpia Thesaliei, Câmpia Macedoniei; - 2p » 5. oricare dintre: Creta, Rodhos, Cycladele, Ionice. - 2p
D.1. - climatul mediteranean, favorabil, al Italiei comparativ cu climatul aspru, restrictiv, temperat rece şi subpolar al Finlandei;
- relieful şi solurile fertile, favorabile comunităţilor umane, în Italia, faţă de vastele întinderi de păduri de conifere, numărul mare de lacuri glaciare şi solurile cu fertilitate redusă ale Finlandei.
E.- sunt surse de energie inepuizabile;
- sunt nepoluante.

Varianta 64
A.1. -1 "C; 2. orice valoare cuprinsă între 22 - 24 °C.
B.1. iunie;
2. aproximativ 10 °C;
3. în 11 luni ale anului temperaturile medii lunare au valori de peste 0 °C, ceea ce nu favorizează manifestarea fenomenului de îngheţ.
C.1. Balcani, Rila-Rodopi - 2p;
2. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma, Iskăr - 2p;
3. oricare dintre: Sofia, Varna, Burgas, Plovdiv, Ruse, Silistra - 3p;
4. oricare dintre: Ruse, Giurgiu, Vidin, Calafat, Silistra, Călăraşi - 2p;
5. Vama sau Burgas - 1p.
D.1. Franţa (68,9%);
2. Slovenia (3,2%);
3. Bulgaria (14,3%).
E.1. nivelul mai scăzut de urbanizare şi industrializare, tradiţiile în activităţile agricole potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură;
2. nivelul tehnologic ridicat al agriculturii (gradul ridicat de mecanizare a lucrărilor agricole)

Varianta 65
A.1. aproximativ 325 mc/s;
2. septembrie.
B.1. iunie;
2. precipitaţiile medii în lunile august şi septembrie sunt cele mai scăzute din cursul anului, pe fondul unor temperaturi medii ridicate;
3. topirea zăpezilor în sectorul montan; cantitatea crescută de precipitaţii.
C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică (Tisei), Munţii Bukk, Matra, Bakony - 2p;
2. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Drava - 2p;
3. Balaton - 1 p;
4. stepa şi silvostepa (pusta) - 1p;
5. oricare dintre: Budapesta, Gyor, Debreţin, Pecs, Szeged, Miskolc, Tatabanya - 3p. 6.2004- 1p.
D.1. 3 loc/kmp; 388 loc/kmp - 3p;
2. condiţiile climatice; poziţia geografică - 3p.
E.- existenţa resurselor de uraniu;
- utilizarea tehnologiilor avansate care permit construirea şi securizarea unor centrale

Varianta 66
A.1. iulie, august; aproximativ 27 °C;
2. ianuarie; aproximativ 8 °C.
B.1.d;2.d;3.b.
C.1. oricare dintre: Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului, Câmpia Crimeei, Câmpia Mării Negre. Colinele Doneţului - 2p;
2. oricare dintre: climat temperat-continental, climat mediteranean; - 2p
3. Nistru, Nipru, Prut; - 2p
4. Marea Neagră; - 1 p
5. oricare dintre: cărbuni, minereuri de fier, uraniu, sare; - 2p
6. Kiev. - 1p
D.1. petrol-2p;
2. cărbune, hidroenergie - 4p.
E.- existenţa climatului subpolar;
- pădurile ocupă suprafeţe întinse.

Varianta 67
A.1. 225 m3/s, aprilie - 2p;
2. 50 m3/s, septembrie - 2p.
B.1. 175 m3/s;
2. topirea zăpezilor şi precipitaţii abundente;
3. hidroenergie, alimentarea cu apă a populaţiei, industriei sau agriculturii - 2p.
C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
2. oricare dintre: Tibru, Pad, Arno, Adige; - 2p
3. oricare dintre: Genova, Veneţia, Trieste, Taranto; - 2p
4. oricare dintre: industria constructoare de maşini, industria chimică, industria textilă; - 3p
5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
D.- scăderea valorilor bilanţului radiativ şi ale temperaturii aerului o dată cu creşterea latitudinii; extinderea masei continentale în longitudine - 3p;
- vegetaţia mediteraneană este localizată în jurul Mării Mediterane, iar vegetaţia de stepă este localizată în nordul şi nord-vestul Mării Negre - 3p.
E.1. cauze economice (pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit), cauze culturale (pentru continuarea studiilor) - 2p;
2. deplasarea populaţiei din ţările Europei de Est către ţările Europei de Vest din motive economice şi deplasarea tinerilor din toate ţările Europei către centrele universitare din motive educaţionale - 2p.

Varianta 68
A.1. 82,5 mm, iunie - 2p;
2. 40 mm, februarie - 2p.
B.1. 42,5 mm;
2. suma cantităţilor medii lunare împărţită la 12;
3. februarie şi martie (sau octombrie şi noiembrie).
C.1. Câmpia Nord-Europeană, Munţii Alpi - 2p;
2. temperat de tranziţie - 1 p;
3. Rhin, Elba - 2p;
4. oricare dintre: cărbuni superiori (huilă), minereu de fier, uraniu, săruri de potasiu şi sodiu; - 2p;
5. oricare dintre: Duisburg, Koln, Mainz, Bremen; - 2p;
6. oricare dintre: Zidul Berlinului, castelele de pe valea Rhinului. - 1p;
D.1. curentul Atlanticului de Nord - 2p;
2. activităţi portuare - 2p;
3. Marea Britanie, Norvegia - 2p.
E.- prezenţa cadrului natural favorabil (zona de câmpie cu soluri fertile într-un climat temperat-oceanic);
- agricultură performantă cu numeroase îmbunătăţiri funciare.

Varianta 69
A.1. 24°C, iulie - 2p;
2. -1 °C, ianuarie - 2p.
B.1. martie 5°C, octombrie 10°C;
2. 24 °C - (-1 °C) = 25 °C;
3. octombrie şi noiembrie.
C.1. Munţii Alpi, Munţii Pirinei, Masivul Central Francez - 3p;
2. mediteranean, temperat-oceanic - 2p;
3. Sena, Rhone - 2p;
4. industrie constructoare de maşini, industrie chimică - 2p;
5. Muzeul Luvru - 1 p.
D.- Dunărea facilitează legăturile cu numeroase ţări europene situate în bazinul hidrografic; prin intermediul canalelor asigură legături şi cu alte ţări europene - 2p;
- Marea Neagră permite legături cu ţările riverane, iar prin comunicarea cu Oceanul Planetar asigură legătura cu toate ţările Europei care au ieşire la mări sau oceane - 2p;
- Munţii Carpaţi traversează mai multe state europene, constituind un element natural de legătură - 2p.
E.- cel mai mare oraş al Marii Britanii cu peste 7 milioane de locuitori, un important centru comercial şi financiar - 2p;
- deţine o industrie diversificată şi puternică (constructoare de maşini, chimică etc), un important nod de căi de comunicaţie şi un bogat potenţial turistic (cultural, istoric) - 2p.

Varianta 70
A.iulie;
2.ianuarie;
3.3* C
4.17*C
B.1.a; 2.c; 3.c.
C.1. oricare dintre: Câmpia Tisei, Munţii Matra, Munţii Bukk, Munţii Bakony; - 1p
2. oricare dintre: temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală; - 1p
3. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Criş, Drava, Raba şi Lacul Balaton; - 3p ' 4. oricare dintre: stepă (pustă) şi silvostepă; - 1p
5. oricare dintre: soluri fertile, bauxită, resurse de apă; - 2p
6. Budapesta; - 1p
7. oricare dintre: Lacul Balaton, Băile Termale din Budapesta. - 1p
D.1. densitatea populaţiei: Olanda, 397,13 loc/km2; Estonia 29,28 loc/km2; PIB: Olanda, 31.047 euro, Estonia, 19.637 euro - 2p;
2. relief jos de câmpie, climă temperat-oceanică - 2p;
3. economie în tranziţie către economia de piaţă - 2p.
E.- resurse de materii prime (minereuri radioactive) - 2p;
- capacităţi de producţie (atomocentrale) - 2p.

Varianta 71
A.1. iulie şi august - 1p;
2. ianuarie - 1p;
3. cea. 8°C - 1p;
4. cea. 27°C - 1p.
B.1.a;2. d ;3. a.
C.1. Munţii Balcani (Stara Pianina) şi Munţii Rila-Rodopi sau Câmpia înaltă a Dunării. Traciei Superioare; - 2p;
2. lignit şi minereuri neferoase - 2p;
3. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la sud de aceşti munţi; - 1p
4. Dunăre sau Mariţa; - 1p
5. Sofia şi Burgas sau Varna; - 2p
6. Ruse; - 1p
7. staţiunile balneo-maritime de pe malul Mării Negre (Vama, Burgas, Balcic). - 1p
D.1. Austria 97,6 loc/km2; Ungaria 107,2 loc/km2; PIB/loc: Austria 34057 euro/loc; Ungaria 17332 euro/loc;
2. suprafaţa mică a celor 2 state;
3. Austria are o economie dezvoltată, bazată pe resurse proprii, turism şi activităţile financiar-bancare.
Ungaria a avut o economie centralizată, de tip socialist, până în 1989, în prezent modernizată şi axată pe servicii, industrie şi agricultură.
E.- relieful, prin altitudine şi declivitate mare, determină un potenţial hidroenergetic ridicat al râurilor ;
- climatul montan cu precipitaţii ridicate, zăpezi şi gheţari permanenţi care se constituie în surse bogate de alimentare cu apă a râurilor - 2p

Varianta 72
A.1. iulie;
2. ianuarie;
3. aprox.-18 °C;
4. aprox. 20 °C.
B.1.d-2p; 2.c-2p; 3. d - 2p.
C.1. oricare dintre: Podişul Podolic, Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului, Colinele Doneţului - 2p;
2. Nistru şi Nipru - 2p;
3. stepa, molisol (cernoziom) - 2p;
4. cărbunii şi minereul de fier; industria siderurgică şi industria energetică - 2p;
5. Kiev. - 2p.
D.1. - Germania - aproximativ 231 loc/ km2; aproximativ 313 061 euro/loc - 1p; - Finlanda - aproximativ 15,5 loc/ km2; aproximativ 328 809 euro/loc - 1p;
2. - condiţiile fizico-geografice deosebite - 2p;
3. - dezvoltarea economică a celor două ţări - 2p.
E.- un prim argument este acela că ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean, favorabilă culturii măslinului - 2p; .
- un al doilea argument este dat de dezvoltarea acestor ţări; în agricultură predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul - 2p.

Varianta 73
A.1.18°C, în luna iulie - 2p; 2. -5°C, în luna ianuarie - 2p.
B.1. aprilie, mai, septembrie, octombrie - 2p;
2. iarna (în lunile ianuarie, februarie şi decembrie), t < 0°C; vara (în lunile iunie, iulie şi august), t> 13°C - 2p;
3. amplitudinea termică reprezintă diferenţa dintre temperatura medie a lunii celei mai calde şi temperatura medie a lunii celei mai reci, în graficul de faţă fiind de 23 °C - 2p.
C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică, Munţii Mâtra, Munţii Biikk etc; - 1p
2. climă temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală - 1p.
3. oricare dintre: Dunărea, Tisa, Criş, Drava şi Lacul Balaton etc; - 3p
4. oricare dintre: pustă, stepă, silvostepă, molisol (cernoziom); - 2p
5. oricare dintre: bauxită, cărbune, soluri fertile; - 1p
6. oricare dintre: Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Szeged, Pecs. - 2p
D.1 - Austria, aproximativ 98 loc/kmp (8 192 880 : 83.870); - Germania, aproximativ 231 loc/kmp (82 422 299 : 357 021). 2. Ţară dezvoltată cu nivel de trai ridicat, cu relief de câmpie.
E.- condiţiile climatice vitrege ale Islandei (climat subpolar, rece, care susţine inclusiv gheţari de calotă) au contribuit din plin la o valoare redusă a densităţii populaţiei, comparativ cu Olanda care beneficiază de un climat temperat-oceanic mai blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane - 2p;
- poziţia geografică izolată a Islandei, activitatea vulcanică şi calota glaciară, care restricţionează posibilităţile de habitat, lipsa resurselor de sol şi subsol (exceptând apele geotermale) au determinat o activitate economică mult mai limitată (pescuit, vânătoare, creşterea animalelor) şi implicit un grad mult mai redus de populare, comparativ cu Olanda, care are o poziţie foarte favorabilă la Marea Nordului, cu un relief de câmpie, cu soluri fertile, cu resurse importante de gaze naturale, într-o zonă cu oportunităţi economice largi (activităţi comerciale, navigaţie, agricultură, industrie petrochimică etc.) şi nu în ultimul rând, cu puternice tradiţii în activităţile meşteşugăreşti şi industriale; aceste avantaje ale Olandei au constituit tot atâtea premise pentru o densitate mare a populaţiei - 2p.

Varianta 74
A.1. 325 m3/s (aprilie şi mal);
2. 80 m3/s (septembrie).
B.1. februarie, Iulie;
2. martie, iunie;
3. se însumează valorile lunare, iar rezultatul se împarte la 12 (luni).
C.1. oricare dintre: Podişul Moldovei Centrale, Platoul Moldovei, Câmpia Moldovei de Sud; - 1p
2. temperat-continental arid; - 1p 3 Prut şi Nistru; - 2p
4. stepă; - 1p
5. oricare dintre: Chişinău, Tiraspol, Tighina, Bălţi, Orhei; - 3p
6. Ungheni, Albita. - 2p
D.1. 1977 = 3,6%o; 1992 = 3,4%»; 2002 = -0,4%0.
2. Rata mortalităţii mai mare decât rata natalităţii.
E.1. factori naturali (relieful, clima); factori economici (dezvoltarea industriei, a agriculturii);
2. oricare dintre: Germania; Olanda; Belgia.

Varianta 75
A.1. 225- 230 m3/s, aprilie - 2p; "
2. 50 m3/s, septembrie - 2p.
B.1. primăvara - 2p;
2. toamna - 2p;
3. 175 - 180 m3/s - 2p.
C.1. oricare dintre: Munţii Balcani (Stara Pianina), Munţii Rila-Rodopi, Câmpia înaltă a Dunării, Traciei Superioare; - 2p
2. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la sud de aceşti munţi; - 1 p
3. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma; - 2p
4. oricare dintre: stepă, păduri de foioase, vegetaţie mediteraneană; - 1p
5. oricare dintre: Sofia, Burgas, Balcic, Plovdiv, Ruse şi Varna; - 2p
6. Negru Vodă, Giurgiu-Ruse. - 2p
D.1.2,83 km/km2
2. - are un important bazin hidrografic trecând prin zece ţări şi patru capitate;
- face legătura între Europa Vestică (Marea Nordului) cu Europa Răsăriteană (Marea Neagră) prin intermediul canalului Dunăre - Main - Rhin.
E.- subtropicală (mediteraneană) - 2p;
- poziţia geografică - 2p.

Varianta 76
A.1. 11 milioane locuitori;
2. 6,5 milioane locuitori.
B.1. Milano;2. Atena;3. Iberică.
C.1. Marea Nordului; - 1p
2. Munţii Alpi şi Munţii Pădurea Neagră; - 2p
3. climat temperat-oceanic; - 1p
4. Rhin, Elba; - 2p
5. cărbuni superiori, minereuri feroase; - 2p
6. Berlin, Munchen. - 2p
D.- asemănare: în ambele ţări câmpiile deţin ponderi însemnate (Câmpia Alfold, Câmpia Normandiei)
- deosebire: altitudinile maxime sunt mai mari în Franţa (peste 4000 m în Munţii Alpi) faţă de Ungaria (peste 1000 m în Munţii Matra);
- deosebire: clima este temperat oceanică în mare parte din teritoriul Franţei, pe când în Ungaria este specific clima temperat-continentală.
E.- apropierea Franţei faţă de Oceanul Atlantic, determinând o nuanţă oceanică climatului temperat;
- influenţele de ariditate specifice estului Europei.

Varianta 77
A.1.22°C, iulie-2p; 2. 0,2°C, ianuarie - 2p.
B.1. amplitudinea termică medie anuală |22 °C - °C 0,2| = |21,8 °C| = 21,8 °C - 2p;
2. câmpie - 2p;
3. diferenţa de temperatură medie februarie-august este |1,8°C - 21,8°C| = = |-20 °C| = 20 °C - 2p.
C. 1. Munţii Cantabria, Câmpia Andaluziei; - 2p
2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
3. climat mediteranean, climat temperat-oceanic; - 2p
4. siderurgia, industria energetică; - 2p
5. Barcelona, Valencia. - 2p
D.1. Dezvoltarea timpurie a industriei în Olanda, care a condus la formarea unei aglomeraţii urbane-industriale (Randstad Holland); existenţa unor resurse naturale mai bogate şi mai vari-ate în Olanda.
2. Marea Britanie, Irlanda.
E.- dezvoltarea economică puternică, care determină fluxuri de emigranţi din Europa Centrală şi de Est, Africa de Nord etc;
- cadrul natural care în mare parte este favorabil locuirii.

Varianta 78
A.1.21°C, iulie -2p; 2. -1,8 °C, ianuarie - 2p.
B.1. amplitudinea termică medie anuală |21 °C - (-1,8) °C| = |22,8 °C| = 22,8 '
2. câmpie - 2p;
3. diferenţa de temperatură medie februarie - august este |0,5 °C - 20 °C| = = |-19,5 "C| = 19,5 "C-2p.
C.1. fier, cărbune, petrol - 3p;
2. industria siderurgică, industria termoenergetică, industria chimică - 3p;
3. Liverpool, Cardiff - 2p;
4. zona Londrei; Stonehange - 2p.
D.1. existenţa resurselor de cărbune şi minereuri în Germania, determinând dezvoltatea timpurie a industriei; bilanţul migratoriu pozitiv în Germania şi negativ în România.
2. România, Bulgaria.
E.-în statele din Europa Centrală valorile densităţii populaţiei sunt ridicate datorită condiţiilor climatice favorabile - 2p;
- statele din Europa Centrală au o economie foarte dezvoltată (Germania, Austria) şi un nivel de trai ridicat - 2p.

Varianta 79
A.1. martie, noiembrie;
2. -2 "C şi 10 °C.
B.1. -4 °C în ianuarie;
2. 21 °C în iulie;
3. 25 °C.
C.1. Relief variat, cu toate treptele majore de relief (Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Câmpia Normandiei etc); prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi şi Munţii Pirinei. - 2p
2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
3. temperatura medie anuală de 8-15 °C, prezenţa climatului temperat-oceanic, mediteranean şi montan etajat; - 2p
4. industria constructoare de maşini, industria chimică; - 2p
5. Marsilia, Le Havre. - 2p
D.1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord;
2. dezvoltarea economică;
3. gradul de dezvoltare economică mai redus al ţărilor din Europa de Est.
E.- existenţa a numeroase râuri montane, cu debit şi pantă mari;
- existenţa unor resurse limitate de combustibili fosili.

Varianta 80
A.1. dezvoltarea industrială - 2p;
2. reducerea ponderii agriculturii în economie şi creşterea nivelului de trai - 2p.
B.1. 22 mii. loc. + 18 mii. loc. = 40 mii. loc. în 1946; 42 mii. loc. + 15 mii. loc. = 57 mii. loc. în 1990 - 2p;
2. 100*21/(21+13)=61,76% - 2p;
3. 100*45/(45+14)=76,27% - 2p.
C.1. Munţii Apenlni, Câmpia Padului; - 2p
2. minereuri neferoase; roci de construcţie (marmură); - 2p
3. climă mediteraneană; - 1p
4. Tibru, Pad, Maggiore; - 3p
5. Roma, Torino. - 2p
D.1. Suedia = 19,6 loc/km2, Ucraina = 78,35 loc/km2 - 3p;
2. principala cauză o reprezintă diferenţierea climatică dintre cele două state, precum şi valoarea mare a populaţiei din Ucraina - 3p.
E.- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord dispune de un potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de relief care atrag anual un număr mare de turişti - 2p;
- principalele obiective turistice sunt: monumente, muzee, parcuri (Turnul Londrei, Parlamentul, Trafalgar Square, Stonehenge, etc.) - 2p.

Varianta 81
A.1. Germania, 82.000.000 loc;
2. Irlanda, 4.000.000 loc.
B.1. Franţa şi Marea Britanie;
2. Italia si Spania;
3. 60.000.000 loc.
C.1. locul 1 la producţia de vinuri în Europa; cel mai mare producător european de came;
2. minereu de fier, bauxită, cărbuni, roci de construcţii; - 3p
3. oricare dintre: Sena, Loire, Rhon, Rhin; - 2p
4. Strasbourg; - 1p
5. Nantes, Le Havre, Marsilia. - 2p
D.1. Bulgaria, 67,73 loc/kmp; Finlanda, 15,47 loc/kmp;
2. condiţiile naturale restrictive (clima subpolară).
E.- nivelul de trai scăzut;
- insuficienţa locurilor de muncă pe fondul restructurării economice după căderea regimurilor comuniste.

Varianta 82
A.1. 27 °C, iulie;
2. cea 17 °C;
3. cea 50 mm.
B.1. Olanda, 387,8 loc/kmp; Germania, 230,86 loc/kmp; Portugalia, 109,31 loc/kmp;
2. Olanda;
3. populaţie numeroasă raportată la suprafaţa mică a ţării.
C.1. Munţii Pindului; - 1p
2. marmură, bauxită; - 2p
3. climă mediteraneană; - 1p
4. vegetaţie mediteraneană; - 1p
5. industria metalurgică, industria materialelor de construcţii; - 2p
6. Salonic, Pireu; - 2p
7. Creta, - 1p
D.1. agricultură puternic mecanizată, agricultură intensivă (chimizată);
2, în jumătatea nordică se disting câmpiile (Bazinul Parizian) şl podişuri (Podişul Ardenl), Tn partea central-vestică câmpiile (Bazinul Aquitanlei) şl coline (Colinele Gătlne), iar în partea estică şl sudică munţii (Munţii Pirinei, Munţii Alpl) şi podişurile (Podişul Longres).
E.- antropizare timpurie şi Intensă;
-utilizarea lemnului pentru construcţii navale, consum casnic etc, pădurile fiind înlocuite de arbuşti sempervirescenţl.

Varianta 83
A.1. 143 -145 mm, iulie;
2. 53 - 55 mm, octombrie.
B.1.c;2. d; 3. b.
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Germană; - 2p
2. climă temperată de tranziţie; - 1p
3. Dunăre, Rhin; - 2p
4. cărbuni, minereuri; metalurgia, industria chimică; - 4p
5. Duisburg. - 1p
D.1. Albania, 111,49 loc/kmp; Belgia, 324,59 loc/kmp;
2. populaţia Belgiei este de trei ori mai mare decât populaţia Albaniei, având suprafeţe comparative;
3. populaţia Belgiei ocupată dominant în servicii şi industrie, pe când cea a Albaniei în agricultură; nivelul de trai şi de industrializare mult mai ridicat în Belgia.
E.- potenţialul turistic natural al Italiei este mult mai variat decât cel al Olandei, favorizând practicarea tipurilor majore de turism/montan, balnear-maritim, de cură balneară);
- Italia deţine jumătate din bogăţia artistică a lumii inclusă în patrimoniul UNESCO

Varianta 84
A.1. 97 - 99 mm, iunie;
2. 25 mm, februarie.
B.1. a; 2. d; 3. b.
C.1. Peninsula Balcanică; - 1p
2. Macedonia, Bulgaria; - 2p
3. Rhodos, Creta; - 2p
4. Atena, Salonic, Larissa; - 3p
5. turismul, transporturile pe apă. - 2p
D.1. Islanda, 2,91 loc/kmp; Ungaria, 108,56 loc/kmp.
2. condiţiile naturale restrictive din Islanda.
E.- Franţa prezintă resurse turistice diversificate: munţi, plaje, oraşe cu arhitectură medievală
etc.;
- Munţii Alpi permit practicarea turismului pentru sporturi de iarnă.

Varianta 85
A.1. 320 - 330 mc/s, mai;
2. 50 - 60 mc/s, octombrie.
B.1. topirea zăpezilor; ploi de primăvară;
2. precipitaţii scăzute.
C.1. bauxită, cărbuni, fier; - 3p
2. industria metalurgiei neferoase, industria siderurgică, industria construcţiilor de maşini; - 3p
3. Le Havre, Nantes; - 2p
4. riviera franceză, Paris. - 2p
D.1. poziţia geografică în Europa de Est, amplitudini termice mai ridicate, precipitaţii reduse (cea 500 mm/an);
2. producerea hidroenergiei este mai ieftină, riscurile ecologice mai reduse comparativ cu termoenergia sau atomoenergia.
E.1. identitate europeană, criterii democratice, criterii economice etc;
2. - identitate europeană: statul ce candidează la aderare trebuie să fie european;
- criterii democratice: pluralism politic, alegeri libere, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor, a statutului minorităţilor;
- criterii economice: economie de piaţă capabilă să se încadreze în cerinţele şi standardele U.E.

Varianta 86
A.1. aproximativ 180 m3/s în luna martie; aproximativ 100 m3/s în luna octombrie - 2p;
2. aproximativ 260 m3/s - 2p.
B.1. fenomenele de îngheţ la nivelul solului corelate cu o scăzută cantitate de precipitaţii - 2p;
2. topirea zăpezilor corelate cu ploi abundente de primăvară şi vară - 2p;
3. aprilie şi mai - 2p.
C.1. Franţa, Austria - 2p;
2. lanţul alpin (Alpii Bavariei, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Metaliferi); podişul Bavariei - 2p;
3. cărbunii în bazinul Ruhr - 2p;
4. industria energetică şi siderurgia - 2p;
5. Berlin - 1p;
6. Duisburg - 1p.
D.1. Franţa; exploatarea raţională a fondului piscicol, a fondului forestier şi mecanizarea agriculturii a condus la eliberarea forţei de muncă ocupată în sectorul primar, ceea ce explică ponderea scăzută a populaţiei ocupată în acest sector economic.
2. Grecia; dominarea sectorului vegetal (2/3 din producţia agricolă), creşterea animalelor în sistem extensiv, pe baza păşunilor extinse (40% din teritoriul ţării) şi flota de pescuit absorb un număr ridicat de forţă de muncă, determinând ponderea ridicată a populaţiei ocupată în sectorul primar.
E.1. Puternica dezvoltare economică şi gradul ridicat de civilizaţie, în care populaţia devine un consumator intens de servicii, a determinat dezvoltarea sectorului terţiar al economiei Franţei.
2. Punerea în valoare a resurselor turistice.

Varianta 87
A.1. aprox. 28 °C; iulie;
2. aprox. 9 mm; iulie.
B.1. 65 mm;
2. nebulozitatea scăzută;
3. suma temperaturilor medii lunare raportate la 12 luni.
C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini; * 2p ^
2. mediteranean; - 1p
3. fond forestier, gaze naturale; - 2p
4. industria petrochimică, industria materialelor de construcţii; - 2p
5. Torino, Napoli; - 2p
6. Riviera italiană. - 1p
D.1. Finlanda;
2. Olanda;
3. condiţii fizico-geografice restrictive.
E.- valori diferite ale bilanţului migratoriu;
- cauze economice.

Varianta 88
A.1. aproximativ 83 mm în luna iunie - 2p;
2. două luni (februarie, martie) la staţia Satu Mare; şase luni la staţia Suceava (ianuarie, februarie, martie, octombrie, noiembrie, decembrie) - 2p.
B.1. cantitatea de precipitaţii căzute într-o lună raportată la numărul zilelor din acea lună, respectiv cantitatea de precipitaţii dintr-un an raportată la cele 12 luni ale anului - 2p;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la Satu Mare faţă de staţia meteorologică Suceava unde se manifestă influenţe climatice scandinavo-baltice - 2p.
C.1. San Marino şi Vatican (Statul Papal) - 2p;
2. Milano şi Torino - 2p;
3. aeronautică şi automobile - 2p;
4. Sicilia, Sardinia - 2p;
5. Gorda, Maggiore - 2p.
D.1. densitatea este de 69,8 loc/km2;
2. condiţii fizico-geografice restrictive (relief accidentat, climat subpolar, pergelisol, fertilitate scăzută a solului);
3. climat favorabil habitării.
E.1. nivelul de dezvoltare economică a statelor; statele dezvoltate alocă sume mari de bani pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii feroviare;
2. condiţii fizico-geografice diferite (relief accidentat, declivitate mare a reliefului; condiţii climatice restrictive) care determină densităţi scăzute ale populaţiei şi implicit densităţi mici ale căilor ferate.

Varianta 89
A.1. valoarea maximă în staţia Zalău este de aproximativ 99 mm în luna iunie - 2p;
2. patru luni (mai, iunie, iulie şi august) în staţia Zalău; cinci luni (mai, iunie, iulie, august şi septembrie) la staţia Târgu Neamţ - 2p.
B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la staţia Zalău în comparaţie cu manifestarea în regim anticiclonic a maselor de aer de la staţia meteorologică Târgu Neamţ.
C.1. oricare dintre: Munţii Rila-Rodopi; Podişul Prebalcanic; Câmpia Tracia Superioară; - 2p
2. republică parlamentară; - 1p
3. fond forestier; - 1p • '
4. trandafir, tutun; - 2p
5. Varna, Burgas; - 2p
6. litoralul Mării Negre; - 1p
7. Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre. - 1p
D.1. - dezvoltarea performanţelor tehnologice în industria energetică, dar sunt şi nepoluante în comparaţie cu cele clasice;
- impulsionate de „criza energetică" pricinuită de creşterea rapidă a consumatorilor, dar şi de scumpirea repetată a resurselor tradiţionale pe fondul scăderii rezervelor - 2p;
2. - creşterea în balanţa energetică a energiei alternative;
- scăderea resurselor de combustibili fosili la nivelul continentului european - 2p;
3. Lituania, Ucraina - 2p.
E.- număr mare de emigranţi;
- cauze economice.

Varianta 90
A.1. aprox. 64 mm în luna iunie;
2. aprox. 22 mm; martie;
B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni;
2. - influenţe climatice continental excesive la staţia meteorologică Cernavodă şi influenţe climatice pontice la staţia Constanţa;
- altitudinea scăzută a reliefului nu favorizează convecţia maselor de aer.
C.1. Arhipelagul britanic din vestul Europei; - 1p
2. Munţii Penini, Munţii Cambrian; - 2p
3. climat temperat-oceanic; - 1p
4. cărbuni, roci sedimentare (nisip cuarţos, caolin); - 2p
5. Glasgow, Liverpool;v- 2p
6. industria siderurgică, industria materialelor de construcţii. - 2p
D.1. 27 state - 1p;
2. Bulgaria şi România - 2p;
3. Spania şi Portugalia - 2p;
4. Suedia - 1p.
E.- oraşele Italiei au puternice amprente istorice - 2p;
- are un cadru natural de excepţie, dar şi numeroase zonş puternic dezvoltate economic şi cultural - 2p.

Varianta 91
A.1. aprilie sau mai, 350 m3/s - 2p;
2. ianuarie, cea. 75 m3/s - 2p.
B.1. este media debitelor medii lunare - 2p;
2. primăvara - topirea zăpezilor şi precipitaţii ridicate - 2p;
3. iarna, precipitaţii reduse sub formă de zăpadă şi fenomenul de îngheţ - 2p.
C.1. Elveţia; - 1p
2. ţară alpină, ţară dunăreană; - 2p
3. Munţii Alpi; - 1p
4. climat alpin; - 1p
5. Dunărea; - 1p
6. republică parlamentară; - 1p
7. Graz, Linz; - 2p
8. Munţii Alpi (Tirol). - 1p
D.1. Italia, 192,8 loc/km2; Finlanda, 15,4 loc/km2 - 2p;
2. Italia, 67%; Finlanda, 67% - 2p;
3. climatul aspru cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte - 2p.
E.- cel mai mare muzeu în aer liber, având cele mai numeroase monumente istorice şi de artă din lume;
- este unul dintre marile centre cultural-artistice, ştiinţifice şi universitare ale lumii - 2p.

Varianta 92
A.1. -12°C, februarie - 2p;
2. 17mm, februarie - 2p.
B.1.c;2. b ;3. a ;
C.1. Elveţia şi Austria; - 2p
2. Etna; - 1p
3. Napoli, Genova; - 2p
4. Tibru; - 1p
5. măslinul, citricele; - 2p
6. Sardinia şi Sicilia. - 2p
D.1. Europa de Nord, 16,7 loc/km2; Europa Centrală, 142,3 loc/km2 -2,26,1% -2p.
E.- poziţia geografică determină condiţii climatice aspre Tn Europa de Nord, puţin favorabile locuirii, comparativ cu Europa Centrală unde climatul temperat este favorabil locuirii - 2p;
- extinderea mare a tundrei, taigalei, solurilor podzollce slab fertile etc, determină densităţi mici ale populaţiei Tn Europa Nordică, în comparaţie cu Europa Centrală care dispune de resurse variate, soluri fertile care au favorizat concentrarea populaţiei şl densităţi mari - 2p.

Varianta 93
A.1. iunie şi octombrie - 2p;
2. februarie şi septembrie. - 2p
B.1.c;2. c ;3. b.
C.1. câmpia; - 1p
2. România, Austria; - 2p
3. temperat-continentală; - 1p
4. Dunărea, Tisa; - 2p
5. lac tectonic, Balaton; - 2p
6. Budapesta, Szeged. - 2p
D.1. Europa: 69,41 loc/km2; România: 90,90 loc/km2
E.Energia nucleară are o pondere ridicată în structura energetică a Franţei datorită resurselor importante de uraniu pe care le deţine şi datorită posibilităţii utilizării tehnologiilor avansate, care permit construirea şi gestionarea acestui tip de energie.

Varianta 94
A.1. 20 mm, februarie - 2p;
2. cea. 108 mm, iulie - 2p.
B.1. 88 mm - 2p;
2. cea. 70 mm - 2p;
3. circulaţia maselor de aer. - 2p.
C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;
2. climat temperat-oceanic - 1p;
3. Sena, Loira - 2p;
4. Marsilia, Lyon - 2p;
5. Marsilia, Le Havre, Bordeaux - 3p.
D.1. Ucraina, 30,9°C; Ungaria - 26,3°C - 4p;
2. Ucraina - influenţe continentale; Ungaria - influenţe oceanice - 2p.
E.-180 mm/an - 2p;
atenuarea spre est a influenţelor oceanice şi accentuarea celor continentale - 2p.

Varianta 95
A.1.20°C, iulie-2p; 2. -5°C, ianuarie - 2p.
B.1. ianuarie, februarie - 2p;
2. 25°C - 2p;
3. media temperaturilor medii zilnice - 2p.
C.1. climat temperat-oceanic - 1 p;
2. poziţia geografică, circulaţia atmosferică - 2p;
3. Sena şi Loira - 2p;
4. Paris - 1p;
5. Marsilia - 1p;
6. industria construcţiilor de maşini şi industria alimentară - 2p;
7. Coasta de Azur - 1p.
D.- asemănare: în ambele state sunt regiuni întinse de câmpie şi dealuri joase;
- asemănare: în ambele state clima este temperat-continentală;
- deosebire: în Serbia vegetaţia este reprezentată în special de pădurile de foioase, în timp ce în Ungaria predomină stepa (pustă).
E.în Munţii Caucaz densitatea populaţiei are valori reduse datorită reliefului inaccesibil
(altitudini peste 5000 m) şi a condiţiilor climatice nefavorabile (temperaturi scăzute, vânturi puternice, zăpezi permanente).

Varianta 96
A.1, 83 mm/an, iunie.
2. 40 mm/an, februarie.
B.1.43 mm/an.
2. media aritmetică a valorilor medii lunare.
3. februarie şi martie (august şi decembrie).
C.1. se învecinează cu Germania la NE şi Spania la SV - 2p;
2. Marsilia, Toulouse, Strasbourg - 3p;
3. cultivarea viţei-de-vie - 1p;
4. Sena - 1p;
5. Turism montan - Alpi, turism litoral - Coasta de Azur, turism cutural - Paris - 3p.
D.1. curentul Atlanticului de Nord;
2. activităţi portuare;
3. Norvegia, Marea Britanie.
E.- necesitatea extinderii spaţiului destinat agriculturii;
- antropizarea puternică a zonei încă din perioada antică.

Varianta 97
A.1. 8,5%o, Irlanda.
2. -5,2V Bulgaria.
B.1. politici demografice pronataliste; 2.8,2;
3. emigraţia tinerilor.
C.1. Munţii Penini; - 1p
2. Tamisa; - 1p
3. cărbune, petrol; - 2p
4. petrochimie, construcţii de maşini; - 2p
5. Liverpool, Manchester, Glasgow; - 3p
6. Londra. - 1p
D.1. 27; - 1p
2. Germania, Franţa; - 2p
3. Suedia, Finlanda, Polonia. - 3p
E.- turism ;- transporturi.

Varianta 98
A.1. aprilie şi august - 2p;
2. octombrie şi noiembrie - 2p.
B.1. iulie, 77 mm - 2p;
2. februarie 30 mm - 2p;
3. 10 mm - 2p.
C.1. Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei - 2p;
2. climă temperat-continentală - 1p;
3. Prutul şi Nistrul - 2p;
4. stepa - 1p;
5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;
6. viţă-de-vie şi tutun - 2p.
D.1.13 milioane t - 2p;
2. 11,3% - 2p;
3. 14,1 milioane t - 2p.
E.- turismul;
- transporturile.

Varianta 99
A.1. 70 mm în iunie - 2p;
2. 30 mm în februarie - 2p.
B.1. vara; 2. 40 mm
3. apa este blocată în precipitaţii solide (îngheţul).
C.1. huilă, minereuri, gaze naturale - 3p;
2. industria chimică şi industria constructoare de maşini - 2p;
3. Ruhr-Rhin; - 1p; ,4. Dunăre, Rhin; - 2p 5. Hamburg, Lubeck. - 2p 1
D.1. Finlanda 15,47 loc/km2 şi Bulgaria 66,6 loc/ km2 ;
2. clima - 2p.
E.- defrişările;
- păşunatul excesiv.

Varianta 100
A.1.270 mc/s.
2. 100 mc/s.
3. 60 mc/s.
B.1. - topirea zăpezilor primăvara;
- secetele toamna;
2. 150 mc/s.
C.1. Austria, Franţa; - 2p
2. Munţii Alpl şi Pădurea Neagră, Podişul Bavariei, Câmpia Germaniei; - 2p
3. cărbune, sare; - 2p
4. Berlin; - 1p
5. Hamburg, Munchen, Stuttgart. - 3p
D.1. Cipru, 84,8 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp.
2. condiţii istorice diferite.
E.- factori economici.
- nivelul de trai.

Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul I
viewtopic.php?f=349&t=1823
Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul II viewtopic.php?f=349&t=1824
Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul III viewtopic.php?f=349&t=1825

Scris:
de