Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 2

Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 2

Mesajde adriana2009 pe Sâm Iun 13, 2009 11:00 am

Subiectul II
Varianta 1
A. 1. E - Podişul Someşan; F - Podişul Bârladului;
2. 8 - Motru; 11 - Someşul Mic.
B.1.C;2. B;3. 5.
C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d.
D.- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2.000 m, în timp ce muntii Grupei Parâng depăşesc frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m;
- deosebire: altitudinea maximă este de 1.849 m în Munţii Apuseni (Vf. Bihor) şi de 2.519 m în Grupa Parâng (Vf. Parângu Mare);
- deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful glaciar, iar în Munţii Apuseni lipseşte relieful glaciar, fiind bine reprezentat relieful carstic;
- deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa Parâng şi mai mare în Muntii Apuseni datorită prezenţei „depresiunilor-golf", a densităţii reţelei hidrografice.
E.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate datoita creşterii bovinelor pentru lapte pe baza păţunilor, datorită tradiţiilor legate de prelucrarea laptelui şi obţinerea unor produse renumite la nivel naţional.
Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în ba^m.Se acceptă orice alt răspuns corect.

Varianta 2
A.1. B - Munţii Apuseni, D - Podişul (Piemontul) Getic;
2. 1 - Timişoara, 6 - Braşov.
B.1.H; 2.4; 3. E.
C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b.
D.- deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare), în timp ce relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali s-a format pe roci cristaline, vulcanice şi sedimentare cutate (fliş);
- deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii Banatului este de 1.446 m in (Munfl Semenic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali ajunge la 2.303 m (Munţii Rodnei);
- deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a două sectoare, unul în est, mai înalt, orientat N-S şi altul în vest, fragmentat, cu înălţimi sub 1.100 m, iar Grupa Nordică a Carpaţi;or Orientali se remarcă prin dispunerea sub formă de trei şiruri paralele cu alcătuire petrografica specifică, orientate NV-SE;
- deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format pe calcare (carstic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este prezent relieful glaciar.
E.1, Carpaţii, prin altitudini ridicate, temperaturile scăzute, precipitaţiile abundente, durata mare a perioadei de îngheţ, pantele abrupte, stratul subţire de sol determină condiţii puţin favorable pentru aşezările umane, în general, şl pentru densitate mare, Tn special - 2p;
2. La latltudirţea României, mişcarea generală a aerului se produce, preponderent,de la vest spre est, determinând: repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor de la vest la est; diminuarea caracterului oceanic şi accentuarea continentallsmulul. Tn vest, precipitaţiile medii anuale se situează la 630 mm/an, în timp ce în est, la aceeaşi latitudine, precipitaţiile medii anuale ajung la valoarea de 400 - 500 mm/an, Relieful, prin altitudine şi orientarea culmilor, constituie o barieră in calea maselor de aer oceanice bogate Tn precipitaţii. Influenţele oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor Orientali

Varianta 3
A.1. E - Grupa Parâng, G - Câmpia Bărăganului;
2. 7 - Jijia; 11 - Bega.
B.1. B; 2. 9; 3. Munţii Banatului.
C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a.
D.- asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre;
- asemănare: altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de metri în ambele grupe; -asemănare: prezenţa reliefului glaciaratât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în Grupa Făgăraş;
- deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale: culmea nordică, masivă, cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică-, având altitudini sub 2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în Grupa Retezat-Godeanu culmile sunt paralele, despărţite prin reţeaua hidrografică;
- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu sunt specifice grupei Făgăraş.
E.1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în zona de munte), datorită pantei accentuate care determină o viteză mare, dublată de forţă; amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte pentru că albia este îngustă şi adâncă, rocile sunt foarte dure, rezistând presiunii unui mare volum de apă, iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea turbinelor care produc energie electrică; majoritatea hidrocentralelor au fost construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II, Vidraru, hidrocentralele de pe Bistriţa. în zonele de câmpie, amenajările hidroenergetice sunt dificile datorită pantei slabe, vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu duritate scăzută şi permeabilitate mare - 2p;
2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină diferenţe de temperatură între regiunile sudice şi cele nordice. Datorită dispunerii latitudinale, temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu aproximativ 2,5°C, ceea ce reprezintă un gradient normai de scădere latitudinală a temperaturii. La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului, diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta de câmpie (până la 300 m altitudine), faţă de regiunea nordică, marcată de prezenţa treptei de munţi, cu înălţimi ce se ridică la 2.000 m - 2p.

Varianta 4
A.1. A - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, E - Subcarpaţii Moldovei;
2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu.
B.1.F;2.D;3.2.
C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a.
D.- deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în grupa Retezat-Godeanu (Vf. Peleaga) şi la doar 1849 m în Munţii Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor);
-deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi şisturi cristaline în Grupa Retezat-Godeanu.
- asemănare: ambele unităţi montane s-au format în orogeneza alpină.
E.1. Alunecările de teren se produc datorită existenţei pantei şi a prezenţei argilei şi/sau a marnei în substrat. Se adaugă climatul continental, cu ploi neregulate, torenţiale sau îndelungate, cu topiri bruşte de zăpadă, alternând cu perioade de secetă, când terenurile argiloase se usucă.
2. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a ţării datorită prezenţei şisturilor verzi în Podişul Casimcei şl orogenezei hercinice prin care s-a format Masivul Dobrogei de Nord.

Varianta 5
A.1. F - Podişul Bârladului; H - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 3 - Tg. Mureş, 6 - Craiova.
B.1.E;2. H;3.G.
C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.
D.- deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de munte în unitatea H;
- deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în unitatea C şi de 0-6°C în unitatea H;
- deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-800 mm în unitatea C şi de 800-1200 mm în unitatea H.
E.- Dunărea - prin cantitatea mare de aluviuni transportate şi depuse în mare - 2p;
- Marea Neagră, prin mareele cu amplitudine redusă şi prezenţa curenţilor circulari - 2p.

Varianta 6
A.1. C - Munţii Banatului, F - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;
2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui.
B.1.H;2. E; 3. G.
C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b.
D.- deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai mare (Munţii Ciucaş-1954 m) decât Munţii Apuseni (Munţii Bihor-1849 m);
- deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic, iar în Grupa Sudică specific este relieful pe gresii şi conglomerate;
- asemănare: ambele unităţi au structură de orogen, fiind formate prin cutarea scoarţei în timpul orogenezei alpine.
E.1. densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H (Grupa Retezat-Godeanu) se datorează climatului montan (temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, vânturi puternice), reliefului (înălţime, pante accentuate), solurilor puţin fertile, vegetaţiei de pădure dominante.
2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 (Tulcea) se datorează importului de bauxită, prelucrată într-un oraş-port la Dunăre, ceea ce conferă rentabilitate producţiei de alumină, prin transportul produselor pe calea apei, considerat cel mai ieftin.

Varianta 7
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Subcarpaţii Getici;
2. 2 - Prahova, 4 - Vedea.
B.1.H;2.B;3. Bihor.
C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a.
D.Deosebiri:
- în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri, în timp ce în Câmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de câmpie;
- în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 °C, în timp ce în Podişul Târnavelor sunt mai scăzute fiind de 6-9 °C;
- în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe climatice submediteraneene care determină un climat mai blând, în timp ce în Podişul Târnavelor se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat moderat termic şi umed. «
E.- amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) - 2p;
- important coridor de transport fluvial ce asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, prin intermediul Canalului Dunăre-Main-Rhin -

Varianta 8
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Dealurile Silvaniei;
2. 3 - Jijia; 6 - Crişul Alb.
B.1. scandinavo baltice; 2. Dâmboviţa; 3. E.
C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a.
D. Deosebiri:
r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi geomorfologic. Geologic s-a conturat în urma mai multor orogeneze (baikaliană, hercinică), iar sectorul sudic s-a format prin sedimentare. Subcarpaţii Getici constituie, însă, genetic o unitate uniformă care s-a format prin cutarea depozitelor sedimentare acumulate la exteriorul Carpaţilor, într-o ultimă etapă de înălţare a acestora (finalul orogenezei alpine);
- în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare friabile (pietrişuri, nisipuri, gresii), în timp ce în Podişul Dobrogei se întâlnesc roci variate (graniţe, şisturi verzi, calcare sarmatice, loess, pietrişuri, nisipuri);
- Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maximă este 1218 m în Vârful Chiciora), comparativ cu Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă este de 467 m în Vârful Greci din Munţii Măcinului).
E.1. La Bod, în depresiunea Braşov, s-a înregistrat în 25 ianuarie 1942 temperatura minimă absolută din România, de -38,5 °C datorită manifestării fenomenului de inversiune termică caracteristic depresiunilor intramontane;
2. Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale ale precipitaţiilor căzute sunt insuficiente dezvoltării vegetaţiei arborescente.

Varianta 9
A.1. D - Subcarpaţii Getici, E - Podişul Someşan;
2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamţ.
B.1. Jijia; 2. F;3.B.
C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c.
D.Deosebiri:
- Câmpia de Vest are un climat de câmpie, pe când în Subcarpaţii Moldovei este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri;
- în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are valori mai mici de 600 mm, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei valorile sunt cuprinse între 600 şi 850 mm;
- în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat umed şi moderat termic, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate care accentuează gradul de continentalism.
E.1. situarea la ţărmul Mării Negre, favorizând dezvoltarea unor activităţi economice complementare (transport maritim, comerţ, petrochimie, şantier naval);
2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată deoarece valorile ridicate ale temperaturilor, cu precădere în timpul verii, permit manifestarea fenomenului de evapotranspiraţie. Pe de-o parte, apa lacurilor se evaporă în cantităţi mari favorizând salinitarea apei, pe de altă parte, prin capilaritate sărurile din sol ajung la suprafaţă favorizând sărăturarea solurilor sau a pânzei freatice.

Varianta 10
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Câmpia Olteniei;
2. 1 - Călăraşi; 2 - Ploieşti.
B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinţi.
C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.
D.Deosebiri:
- Câmpia Olteniei are un climat de câmpie, iar în Podişul Bârladului se întâlneşte un climat de dealuri şi podişuri;
- în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice submeditaraneene, care determină un climat blând, pe când în Podişul Bârladului sunt prezente influenţe climatice de ariditate care sporesc gradul de continentalism;
- în Câmpia Olteniei bate Austrul, iar în Podişul Bârladului iarna bate Crivăţul.
E.1. unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două straturi distincte de apă: unul la suprafaţă, cu o grosim,e de aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19 la mie, oxigenat, care asigură existenţa vieţuitoarelor, şi alt strat la adâncimi mai mari de 200 m, lipsit de oxigen, bogat în hidrogen sulfurat, gaz toxic, care nu favorizează existenţa vieţuitoarelbr.
2. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă deoarece în cadrul ei se întâlnesc soluri fertile, molisoluri cu un conţinut ridicat de humus şi soluri aluvionare (de luncă) cu umiditate ridicată care favorizează cultura plantelor.

Varianta 11
A.1. E - Câmpia Olteniei; F - Munţii Poiana Rusca;
2. 9 - Târnava Mare; 11 - Ialomiţa.
B.1. 6 (Brăila); 2. Podişul Bârladului; 3. E (Câmpia Olteniei).
C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c.
D.- asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi în sudul Câmpiei Olteniei apar dune de nisip;
- deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este, în cea mai mare parte, o câmpie de terase, cu interfluvii extinse, despărţite de culoarele largi de vale ale afluenţilor Dunării, Delta Dunării are suprafeţe reduse de uscat, reprezentate prin grinduri şi ostroave rezultate în urma acumulării fluvio-maritime;
- deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari decât altitudinile Deltei Dunării. în Câmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m, în nord, la contactul cu Podişul Getic şi circa 100 m, la contactul cu lunca Dunării, în timp ce în spaţiul deltaic altitudinea maximă este de 12,4 m pe grindul Letea (sau 47 m pe Insula Popina din complexul lagunar Razim-Sinoe).
E.- vecinătatea Mării Negre asigură României largi perspective pentru dezvoltarea transportului maritim şi a activităţilor comerciale (prin portul Constanţa, cel mai mare din bazinul pontic, se derulează aproape 2/3 din comerţul exterior al României, la care se adaugă porturile Mangalia, Năvodari şi Sulina) - 2p;
- pe platforma continentală a Mării Negre sunt importante zăcăminte de petrol, exploatate în prezent de către ţara noastră - 2p;

Varianta 12
A.1. D - Câmpia Transilvaniei; E - Podişul Sucevei;
2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare.
B.1. 5 (Ploieşti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mureş).
C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate, în timp ce Carpaţii Meridionali de la vest de Olt primesc atât influenţe climatice oceanice cât şi influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11 °C, în timp ce, în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura medie anuală este cuprinsă între 6 şi 0 °C;
- deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 400-500 mm/an, în timp ce în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt acestea sunt cuprinse între 800-1400 mm/an.
E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de îngheţ-dezgheţ (gelifracţie) care generează degradări de tipul „potecilor de vite", procesele nivale şi avalanşele, care generează nişe nivale, culoare de avalanşe etc. - 2p;
- factorul antropic, fie prin suprapăşunatul produs de turmele de ovine, fie ca urmare a intensificării turismului montan prin acţiuni necontrolate de degradare (nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p.

Varianta 13
A.1. D - Carpaţii de Curbură; G - Munţii Banatului; *
2. 1 - Deva; 5 - Ploieşti.
B.1. Bucureşti; 2. C (Podişul Târnavelor); 3. H (Podişul Dobrogei de Nord).
C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice, în timp ce Podişj] Dobrogei de Nord primeşte influenţe climatice de ariditate şi influenţe climatice pontice;
- deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 0 °C. în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 şi 11 °C:
- deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale sunt cuprinse între 800 şi 1400 mm, în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse între 400-600 mm.
E.- masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Banatului se explică prin faptul că aceste grupe de munţi au fost fragmentate tectonic de liniile de falie care au creat zonele coborâte (depresiunile ce separă principalele culmi muntoase) - 2p;
- lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică prin altitudinea lor redusă (sub 2000 m) -2p.

Varianta 14
A.1. E - Podişul Someşan; G - Câmpia Bărăganului;
2. 4 - Târgu-Jiu; 5 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Timiş; 2. H; 3. A (Podişul Dobrogei de Sud).
C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d.
D.- asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din Grupa Făgăraş s-au format prim cutarea scoarţei în orogeneza alpină şi au avut o evoluţie comună până la sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de modelare ciclică concordante), iar în alcătuirea lor predomină formaţiunile cristaline;
- deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt mult mai mari decât ale Munţilor Banatului. Altitudinea maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m în Vârful Moldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti), în timp ce altitudinea maximă a Munţilor Banatului este de 1446 m (Vârful Piatra Goznei din Munţii Semenic);
- deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar complex şi spectaculos, la altitudini de peste 1800 m, cu circuri, praguri, custuri, văi glaciare, morene etc, în timp ce în Munţii Banatului, din cauza altitudinilor lor reduse, relieful glaciar lipseşte.
E.- Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie tabulară, netedă, cu interfluvii întinse (pe care apar forme de relief specifice loessului) despărţite de văile largi cu lunci extinse ce condiţii favorabile pentru culturile de câmp (cereale, plante tehnice, legume etc.) -
- solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) şi climatul blând (cu o durată mare a intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată mare a strălucirii soarelui) sunt factori care favorizează culturile agricole - 2p.

Varianta 15
A.1. A - Carpaţii Moldo-Transilvani; F - Podişul Sucevei;
2. 9 - Crişul Repede; 10 - Târnava Mică.
B.1. B (Grupa Făgăraş); 2. laşi; 3. A (Carpaţii Moldo-Transilvani).
C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c.
D.- deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu influenţe climatice oceanice, în timp ce Câmpia Olteniei are un climat de câmpie cu influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia Transilvaniei este de 600-700 mm/an, în timp ce în câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an;
- deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în Câmpia Transilvaniei şi de 10-11 °C în Câmpia Olteniei.
E.- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi Subcarpaţii Curbuni sunt unităţi de relief cu un grad ridicat de împădurire (munţii din Grupa Centrală deţin 40% din fondul forestier al ţării), cu păduri de conifere şi de amestec de foioase cu conifere (în grupa montană) şi cu fag şi amestec de foioase (în Subcarpaţii de Curbură) creând premisele naturale favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului. - 2p;
- Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi climatic puţin ospitalier pentru populaţie (sunt cei mai înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt traversaţi pe întreaga lăţime de nicio apă curgătoare, de asemenea, nu există depresiuni interioare care să permită instalarea facilă a aşezărilor omeneşti. - 2p.

Varianta 16
A.1. B - Carpaţii Curburii; E - Subcarpaţii Getici;
2. 1 - Botoşani; 5 - Baia Mare.
B.1.C;2.7;3.A.
C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) temperatura medie anuală este mai mică de 6 °C, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C; -2p.
- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile medii anuale sunt mai mari de i 1200 mm/an, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 450 mm; - 2p.
- deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt influenţe climatice oceanice, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), se resimt influenţe climatice pontice şi de ariditate. - 2p.
E.1. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în munţii vulcanici din grupa nordică a Carpaţilor Orientali; *
2. prezenţa substratului argilos.

Varianta 17
A.1. C - Delta Dunării; E - Câmpia Olteniei;
2. 9 - Târnava Mare; 12 - Crişul Alb.
B.1. D;2.10; 3. C.
C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d.
D.- deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi ajunge la 785 m, în timp ce in, Podişul Dobrogei, aceasta ajunge doar la 467 m; - 2p.
- deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci, unele foarte vechi (şisturile verzi caledoniene), altele mai tinere, între care loessul cuaternar, diversitate ce nu este prezentă în Podişul Mehedinţi; - 2p.
- asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de orogen cu strate cutate şi roci dure - şisturi cristaline şi calcare mezozoice, la fel ca şi partea centrală şi nordică a Podişului Dobrogei. - 2p.
E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice în Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, şisturi cristaline în nucleul central (Munţii Bihor), roci sedimentare în vestul Munţilor Apuseni;
2. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate sub limita glaciaţiunii cuaternare.

Varianta 18
A.1. A - Munţii Banatului; G - Grupa Munţilor Făgăraş;
2. 5 - Focşani; 6 - Târgu Mureş.
B.1. Bucegi; 2. C; 3. G.
C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d.
D.- deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine etajului climatic de câmpie, în timp ce clima unităţii H (Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului climatic de dealuri înalte; - 2p
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E (Câmpia Olteniei) sunt de 600 mm/an, în timp ce precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii Moldovei) se situeaza între 700-800 mm/an; - 2p,
- deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt influenţe submediteraneene, iar în unitatea H (Subcarpaţii Moldovei) se resimt influenţe continentale.- 2p.
E.- Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta Dunării), densitatea medie este sub media pe ţară (89,2 loc/km, în 2006), sltuându-se între 25-50 loc/km2, în Delta Dunării, chiar sub 25 loc/km2; - 2p.
- relieful Munţilor Banatului, fragmentat, cu suprafeţe cultivabile reduse şi soluri putin fertile, restrânge categoria plantelor cultivabile, Iar relieful Deltei Dunării este caracterizat prin ponderea redusă a uscatului, comparativ cu suprafaţa lacustră. -2p.

Varianta 19
A. 1.3- Târnava Mare; 4 - Ialomiţa; 2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.
B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E.
C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b.
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de orogeneza alpină;
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria metamorfice (şisturi cristaline);
- deosebire: în unitatea E, reprezentativ este tipul reliefului glaciar (văi glaciare, circuri glaciare, morene), pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox. 1000 m mai reduse nu au favorizat instalarea gheţarilor montani şi geneza reliefului glaciar.
E.1. prezenţa substratului argilo-marnos; - 2p.
2. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari.- 2p.

Varianta 20
A.1.1- Someşul Mare, 6 - Argeş; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 - Timişoara.
B.1.C;2. F;3.Vrancea.
C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d.
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de procesul de sedimentare;
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess);
- asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei, Câmpia Olteniei).
E.- altitudinea reliefului - 2p;
- poziţia geografică care determină influenţele climatice - 2p.

Varianta 21
A.1.7-Zalău; 10-Brăila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramureş.
C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a."
D.- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci;
- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H prezintă calcare în constituţia litologica;
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E altitudinile depăşesc 1900 m (1954 m - Vf Ciucaş), pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H altitudinile sunt sub 1900m(1849m-Vf. Bihor).
E.- Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen;
- Câmpia Transilvaniei prezintă cute diapire.

Varianta 22
A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
2. 9 - Sfântu Gheorghe; 10 - Călăraşi.
B.1. Moldova; 2. C; 3. H.
C.1.b;2. b;3.d;4.d;5.a.
D.- deoseBire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se încadrează,la etajul de climă temperat-continentală de dealuri şi podişuri, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi;
- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A are temperaturi medii anuale de 8-10° C, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H are temperaturi medii anuale de 0-6° C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera Ase resimt influenţe climatice de ariditate, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice oceanice şi submediteraneene.
E.1. vânturile frecvente şi puternice;
2. reîntoarcerea unui segment de populaţie urbană spre mediul rural.

Varianta 23
A.1. B - Dealurile Crasnei şi Silvaniei; H - Podişul Dobrogei de Sud; 2.1- Târnava Mare; 6 - Jiu.
B. 1.D;2. F;3.9.
C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează în etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se încadrează în etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D temperatura medie anuală este de 0-6 °C;
- asemănare: atât în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, cât şi în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se resimt influenţe climatice submediteraneene.
E.1. pantele cu expunere sudică, însorite;
2. dezvoltarea timpurie a industriei şi prezenţa ei în multe localităţi urbane.

Varianta 24
A.1. A - Podişul Sucevei; H - Podişul Mehedinţi;
2. 5 - Someş; 6 - Dâmboviţa.
B.1. scandinavo-baltice; 2. 7; 3. C.
C.1. d; 2. b;3.d;4. b; 5.d.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase şi litorală, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de deaulri şi podişuri
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H temperatura medie anuală este de 8-10 °C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se resimt influenţe climatice pontice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice submediteraneene.
E.- Marea Neagră asigură României legături comerciale pe apă cu majoritatea statelor de pe Glob; - 2p.
- în platforma continentală a Mării Negre există zăcăminte de hidrocarburi. - 2p

VArianta 25
A.1. A - Grupa Bucegi; F - Câmpia Olteniei;
2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria.
B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H.
C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b.
D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A are altitudini de peste 2500 m (Vârful Omu - 2505 m), pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E are altitudini de sub 1400 m (Vârful Padeş - 1374 m);
- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A este format predominant din conglomerate şi calcare, pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E este format din şisturi cristaline;
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A există relief glaciar, pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E acest tip de relief lipseşte.
E.- prin altitudine, Munţii Carpaţi introduc etajare climatică;
- prin orientarea culmilor, Munţii Carpaţi constituie barieră naturală în calea unor mase
de aer.

Varianta 26
A.1. E - Munţii Poiana Rusca; G - Podişul Dobrogei de Sud;
2. 2 - Crişul Alb; 3 - Ialomiţa.
B.1. D; 2. Crişul Repede; 3. A.
C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d.
D.- asemănare: ambele unităţi, F - Câmpia Olteniei şi G - Podişul Dobrogei de Sud, au temperaturi medii anuale de 11° şi 10 °C;
- asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de câmpie, dealuri şi podişuri joase (sub 300 m);
- deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an în Câmpia Olteniei decât în Podişul Dobrogei de Sud (suo^OO mm/an), iar influenţele climatice în Câmpia Olteniei sunt submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei de Sud sunt temperat-continentale şi pontice.
E.1. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti spre extremităţile teritoriului ţării, direcţia lor fiind impusă de poziţionarea şi configuraţia reliefului carpatic, care impune reţelei feroviare textura radiar-concentrică, cu două inele legate prin căi ferate transcarpatice;
2. marea varietate petrográfica.

Varianta 27
A.1. D - Munţii Apuseni; G - Câmpia Moldovei;
2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timişoara;
B.1.C;2. Barcău;3.7.
C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b.
D.- asemănare: (H - Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali; D - Munţii Apuseni), ambele unităţi montane s-au format prin cutare în orogeneza alpină, în Apuseni există roci sedimentare, vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali;
- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali (Vârful Pietrosu Rodnei, 2303 m), decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor, 1849 m);
- deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar formele reliefului glaciar, iar în Munţii Apuseni, datorită altitudinilor mai mici, glaciaţiunile cuatemare nu s-au instalat; în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte dezvoltat cu forme de endo şi exocarst, iar în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali, nu.
E.1. scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural negativ; spor migratoriu negativ;
2. existenţa zăcămintelor de sare.

Varianta 28
A.1. A - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali; B - Câmpia de Vest;
2. 8 - Botoşani; 9 - Ploieşti.
B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11.
C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d.
D.D - Subcarpaţii Moldovei; E - Subcarpaţii Getici
- asemănare: ambele unităţi, Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Getici, s-au format prin tectonizatea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice;
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din roci sedimentare;
- deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus în Subcarpaţii Moldovei decât în Subcarpaţii Getici.
E.1. Direcţia de curgere vest-est, bazinul hidrografic extins, debitele mari, impun Dunărea în Europa ca arteră navigabilă de maximă importanţă (amplificată de canalul Dunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră);
2. Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Varianta 29
A.1. E - Subcarpaţii Getici; F - Grupa nordică a Carpaţilor Orientali;
2. 1 - Someşul; 4 - Jiul.
B.1. Maramureş; 2. 3; 3. B.
C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a.
D.E - Subcarpaţii Getici; C - Podişul Dobrogei.
- deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase depresiuni şi dealuri interne şi externe, pe când în Podişul Dobrogei relieful este mai uniform;
- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici, s-a format prin tectonizarea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice, pe când cel al Podişului Dobrogei, în urma mişcărilor orogenetice caledoniene şi hercinice;
- deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (chiar peste 1000 m), pe când în Podişul Dobrogei nu ating 500 m.
E.- există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor (cernoziomuri), care se pretează la cerealicultură - 2p; ţ
- condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană, precipitaţiile scăzute, sub 500 mm/an, sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii) beneficiind inclusiv de suprafeţele mari, interfluviile netede şi relieful de mică altitudine - 2p.

Varianta 30
A.1. D - Subcarpaţii de Curbură; H - Munţii Banatului;
2. 8 - Slobozia; 10- Braşov.
B.1. Moldovei; 2. Ialomiţa; 3. E.
C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b.
O.- deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj climatic de deal şi podiş, pe când în Câmpia Olteniei un climat de câmpie;
- deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe climatice de ariditate, iar Câmpia Olteniei sub influenţe submediteraneene;
- deosebire: temperatura medie anuală are valori mai scăzute în Subcarpaţii Curburii şi mai ridicate în Câmpia Olteniei.
E.1. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci tari, în care se poate construi digul acestor acumulări.
2. Existenţa unor variate resurse de materii prime (petrol, gaze naturale, sare etc.).

Varianta 31
A.1. B - Grupele Bucegi şi Făgăraş; F - Podişul Sucevei; 2.3- Bistriţa; 4 - laşi.
B. 1. Caraş-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C.
C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b.
D. A - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, C - Munţii Poiana Rusca
- deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir vulcanic ce nu este şi în unitatea C;
- deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100 m, iar în unitatea C doar la 1374 m;
- asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.
E.1. - face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel mai mare port maritim al ţării, Constanţa;
- apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea;
- pescuit, turism, navigaţie.
2. - prezenţa sării şi a gazului metan.

Varianta 32
A.1. E - Câmpia Bărăganului, H - Podişul Bârladului;
2. 8 - Târnava Mare; 9 - Moldova.
B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamţ.
C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c.
D.B - Câmpia de Vest la nord de Mureş, E - Câmpia Bărăganului
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice oceanice, iar în unitatea E influenţe climatice de ariditate;
- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale ating 700 mm/an, iar în unitatea E între 400-500 mm/an;
- asemănare: ambele au climat de câmpie.
E.1. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a industrializării şi declararea de noi oraşe din aşezările rurale mai dezvoltate economic.
2. resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari.

Varianta 33
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Câmpia Bărăganului;
2. 9 - Timiş, 10 - Suceava.
B.1. H;2. Crişul Alb; 3. Vâlcea.
C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a.
D.B - Munţii Banatului, F - Câmpia Moldovei
- deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar unitatea F, de dealuri joase;
- deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este de 0-6 °C, iar în unitatea F de
8-9 "C;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe mediteraneene, iar în unitatea F de ariditate (continentale).
E.1. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai adecvate a terenurilor arabile.
2. Altitudinea redusă nu a permis, în Cuaternar, instalarea gheţarilor şi a circurilor glaciare.

Varianta 34
A.1. A - Munţii Apuseni; B - Podişul Dobrogei;
2. 8-Dâmboviţa; 11 -Şiret.
B.1. F; 2. Suceava; 3. H.
C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a.
D.- asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu se întâlnesc aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune, climat de munte (de versant împădurit) şi climat alpin;
- asemănare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu;
- deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei sunt influenţe climatice scandinavo-baitice, pe când în sud-vestul Masivului Retezat-Godeanu sunt influenţe climatice submediteraneene.
E.- este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie, care se formează prin depunerea aluviunilor de către Dunăre şi cu aportul sedimentelor marine depuse de curenţii litorali pe locul unui fost golf marin - 2p;
- relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele mai mari altitudini sunt de 12 m), iar cele mai întinse suprafeţe de teren sunt ocupate cu suprafeţe acvatice: braţe principale, braţe secundare, lacuri, mlaştini - evidenţiind procesul de aluvionare din prezent - 2p.

Varianta 35
A.1. B - Podişul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia.
B.1. A; 2. Crişul Repede; 3. F.
C.1.b;2.d;3. b;4. a; 5. b.
D.B - Podişul Dobrogei; H - Munţii Banatului
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera B sunt prezente brize marine, dar şi Crivăţul, iar în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H bateAustrul;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice de ariditate şi pontice, iar în unitatea H influenţe climatice mediteraneene;
- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm, iar în unitatea H depăşesc 1000 mm.
E.• - varietatea petrográfica determină varietatea tipurilor genetice de relief din Carpaţii Orientali: în vest relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice, în partea centrală relief masiv dezvoltat pe şisturi cristaline, iar în partea de est şi în zona de curbură o mare varietate de forme de relief dezvoltate pe calcare, gresii, conglomerate, mame - 2p;
- evoluţia policiclică a reliefului a determinat apariţia suprafeţelor de nivelare, iar altitudinile mari au permis instalarea gheţarilor în Pleistocen, gheţari care au creat relieful glaciar (Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului) - 2p.

Varianta 36
A.1. E - Grupa Retezat; G - Carpaţii de Curbură;
2. 4 - Mureş; 5 - Ialomiţa.
B.1. Prut; 2. Caraş-Severin; 3. H.
C.1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b.
D.A - Subcarpaţii Getici, B - Podişul Dobrogei
- deosebire: în unitatea A avem climat de dealuri înalte, iar în unitatea B climat de dealuri
joase;
- deosebire: în unitatea Ase resimt influenţe mediteraneene şi de tranziţie, iar în unitatea B pontice şi de ariditate;
- deosebire: valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 700-1000 mm în unitatea A şi de sub 500 mm în unitatea B.
E.1. relieful inaccesibil şi condiţii climatice restrictive;
2. prezenţa în subsolul regiunii a resurselor de petrol şi datorită existenţei rafinăriilor în zonă.

Varianta 37
A.1. A - Podişul Someşan; B - Câmpia Bărăganului;
2. 8-Piteşti; 11 -Satu Mare.
B.1.1; 2. D; 3. E.
C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
D.E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu; I - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali
- deosebire: altitudinile maxime în unitatea E ating 2519 m, iar în unitatea I doar la 1954 m;
- deosebire: în unitatea E întâlnim relief glaciar, iar în unitatea I relief de fliş; ' - asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.
E.1. Altitudinea diferită a celor două unităţi de relief (temperatura scade odată cu înălţimea).
2. Amplasarea la un curs de fluviu navigabil, adică pe malul Dunării.

Varianta 38
A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia.
B.1. 6; 2. G;^. D.
C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c.
D.A - Podişul Bârladului, G - Munţii Apuseni
- deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi înalte, iar unitatea G are climat montan;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm în unitatea A, iar în G depăşesc 1200 mm;
- deosebire: în unitatea A se resimt influenţe continentale (de ariditate), iar în unitatea G influenţe oceanice (atlantice).
E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat.
2. Turismul montan, lipsa de educaţie a unor turişti.

Varianta 39
A.1. B - Câmpia Bărăganului, E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu;
2. 8-Piteşti, 10-Sibiu. '
B.1. 2; 2. Reşiţa; 3. oceanice.
C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
D.-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi pietrişuri acoperite de loess, iar în structura litologică a Câmpiei Moldovei predomină argilele, care au determinat o modelare rapidă;
- deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei, în estul Câmpiei Române relieful este dominat de crovuri, mici depresiuni circulare formate prin tasarea loessuiui;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin depuneri succesive de sedimente peste un fundament mai vechi.
E.1. precipitaţiile scad de la vest (600 - 700 mm/an în Dealurile de Vest, unde sunt influenţe oceanice), spre est (400 mm/an în Podişul Dobrogei, unde sunt influenţe aride);
2. sunt suprafeţe agricole limitate, iar solurile sunt în formare.

Varianta 40
A.1. F - Poiana Rusca; G - Podişul Târnavelor;
2. 9-Zalău; 11 - Braşov.
B.1. Vidra; 2. G; 3. laşi.
C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul climatic de dealuri joase, iar Munţii Poiana Rusca în etajul climatic montan;
- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 8-10 °C în Câmpia Moldovei şi între 0-6 °C în Munţii Poiana Rusca;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-600 mm în Câmpia Moldovei şi între 800-1000 mm în Munţii Poiana Rusca.
E.1. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită acumulării de acid sulfhidric.
2. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a utiliza cât mai bine terenularabil.

Varianta 41
A.1. B - Câmpia Bărăganului; H - Podişul Getic;
2. 7 - Focşani, 12 - Tulcea.
B.1. Lotru; 2. F; 3. Timişoara.
C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.
D.- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B (Câmpia Bărăganului) se resimt influenţe continentale de ariditate, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D (Câmpia de Vest de la sud de Mureş) se resimt influenţe submediteraneene;
- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B bate vântul, denumit Crivăţ, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D, bate vântul denumit Austru;
- asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie.
E.1. Temperaturi scăzute, ce nu permite plantelor să se dezvolte în condiţii bune.
2. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea nordică) fiind alcătuit din roci foarte dure (şisturi verzi, granit).

Varianta 42
A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); F - Munţii Poiana Rusca;
2. 8 - Reşiţa; 9 - Zalău.
B.1. Focşani; 2. G; 3. Piatra Neamţ. y
C.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d.
D.- deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) există etajul climatic montan, alpin şi de depresiune, iar în unitatea H (Podişul Getic) este climat de dealuri joase;
- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se resimt influenţe climatice oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic se manifestă influenţa submediteraneană (în partea vestică);
- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 0-6 °C (sub 0 °C la peste 2000 m) în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în Podişul Getic valorile sunt cuprinse între 8-10 °C.
E.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui climat bogat în precipitaţii.
2. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră, respectiv prezenţa unor legături transcarpatine cu toate regiunile istorice ale ţării.

Varianta 43
A.1. C - Podişul Târnavelor; G - Câmpia Olteniei;
2. 3 - laşi; 5 - Ploieşti.
B.1.H;2.E; 3. D.
C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c.
D.- deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt influenţe climatice scandinavo-baltice, pe când în Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt influenţe continentale de ariditate şi pontice;
- deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul Sucevei (700-800 mm/an), pe când în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt mai reduse (500-600 mm/an);
- deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută (7-8 °C), iar în Podişul Dobrogei de Nord este mai ridicată (10-11 °C).
E.1. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali temperaturile scăzute din Cuaternar au permis formarea gheţarilor care, prin procese de eroziune glaciară, au creat forme de relief specific: circuri glaciare, văi glaciare.
2. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat formarea a două straturi de apă: un strat superficial cu apă mai puţin sărată, care asigură viaţa şi un strat de adâncime (sub 200 m) care este neoxigenat, bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate de 21-22 (suta la mie), ce nu permit existenţa vieţuitoarelor.

Varianta 44
A.1. C - Podişul Târnavelor; E - Subcarpaţii Moldovei;
2. 7 - Bârlad; 11 - Dâmboviţa.
B.1. C; 2. Caraş-Severin; 3. oceanice.
C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b.
D.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a format prin cutarea scoarţei la sfârşitul orogenezei alpine, iar unitatea H (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;
- deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt formaţi dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar unitatea H (Podişul Getic) este format din platforme ce se înclină uşor spre sud:
- asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic de râuri ce vin cu debite ridicata din zona montană.
E.1. în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina) adâncimea albiei fluviului este mai mare, fapt ce asigură un pescaj de 7 m.
2. în Cuaternar, temperatura de pe culmile mai puţin înalte ale Munţilor Apuseni nu a permis' formarea gheţarilor şi implicit a circurilor glaciare.

Varianta 45
A.1. F - Câmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpaţii Getici; 2.3- Timişoara, 6 - Ploieşti.
B.1. D; 2.4; 3. H.
C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b.
D.- deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de Mureş) are climat de câmpie, iar unitatea H (Podişul Getic) are climat de deal;
- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se resimt influenţe oceanice, iar in Podişul Getic se resimt influenţe submediteraneene (în partea vestică);
- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat vânturile de vest, iar în Podişul Getic, vântul predominant este austrul.
E.- relieful influenţează răspândirea populaţiei prin caracteristicile sale - altitudine, pantă, fragmentare etc. - 2p;
- resursele solului şi subsolului, valorificate în diferite ramuri industriale, asigura dezvoltarea economică a regiunii şi o mare concentrare a populaţiei - 2p.

Varianta 46
A.1. B - Câmpia Transilvaniei; G - Subcarpaţii Curburii;
2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.
B.1. 6; 2. Chilia; 3. E.
C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format prin cutarea scoarţei, iar unitatea D (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;
- deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în Podişul Mehedinţi decât în Podişul
Getic;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure (şisturi cristaline şi calcare), iar în Podişul Getic rocile friabile (pietrişuri, nisipuri, argile).
E.- în ambele unităţi există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor, şi anume cernoziomuri (în podişul Dobrogei apar şi soluri bălane), care se pretează la cerealicultură - 2p;
- condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi, precipitaţiile scăzute sub 500 mm/an sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii), beneficiind inclusiv de suprafeţele mari,de interfluviile netede din estul Câmpiei Române şi de relieful de relativ mică altitudine, cu pante line şi grad scăzut de fragmentare din Podişul Dobrogei - 2p.

Varianta 47
A.1. 3 - Motru; 5 - Buzău;
2. 8 - Timişoara; 9 - Baia Mare.
B.1.F;2. laşi; 3. Mureş.
C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali predomină şisturile cristaline, iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali apar preponderent roci vulcanice şi sedimentare;
- deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali, de 2519 m în Vârful Parângul Mare şi 2509 m în Vârful Peleaga-Retezat pe când în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este de doar 2100 m în Vârful Pietrosul-Călimani;
- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali există relief glaciar foarte dezvoltat, iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor cuatemare; în A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali gradul de fragmentare este mult mai scăzut decât în F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, unde apar multe masive montane individualizate de văi, defilee, păsuri şi depresiuni numeroase.
E.1. aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid şi depuse la vărsarea în Marea
Neagră;
2. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la nord, datorită scăderii unghiului de incidenţă a radiaţiei solare.

Varianta 48
A.1. A - Podişul Someşan; E - Carpaţii Curburii;
2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Sălaj.
C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a Carpaţilor Orientali; H-Munţii Apuseni), s-au format prin cutare în orogeneza alpină - 2p;
-deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare, vulcanice, şisturi cristaline, iar în Carpaţii de Curbură doar roci sedimentare; în Apuseni apare relieful carstic foarte dezvoltat, cu formaţiuni de endo şi exo carst, spre deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa calcarelor e redusă - 2p;
- asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în ambele unităţi, apărând numeroase catene montane individualizate de culoare, văi, depresiuni - 2p.
E.1. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol: zăcăminte metalifere (fier, bauxită, minereuri auro-argintifere şi suprifere), cărbune brun, roci de construcţie (calcar, granit, marmură).
2. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei, dar şi altitudinea mai mare a acestei unităţi decât a Câmpiei Olt-Argeş determină în Podişul Sucevei o temperatură medie anuală mai redusă.

Varianta 49
A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; H - Subcarpaţii de Curbură;
2. 5 - Jijia; 3. 9 - Târgovişte.
B.1. oceanice; 2. G; 3. Hunedoara.
C.1.b;2.a;3. b; 4. b; 5.d.
D.- asemănare: unitatea F (Podişul Dobrogei de Nord), dar şi unitatea H (Subcarpaţii Curburii) s-au format prin cutarea scoarţei;
- deosebire: altitudinea Subcarpaţilor Curburii este mai mare (996 m altitudine maximă decât a Podişului Dobrogei de Nord (467 m altitudine maximă);
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Nord sunt roci foarte dure (şisturi verzi, granit calcar), iar în Subcarpaţii Curburii sunt roci friabile (marne, argile, pietrişuri).
E.1. în unitatea A (Munţii Parâng) se înregistrează o cantitate mare de precipitaţii medii anuale (1000-1400 mm) datorită altitudinii mari (2519 m altitudine maximă), dar şi datoriita influenţei oceanice.
2. în unitatea D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), în condiţiile unui climat răcoros şi umed, pajiştile montane ocupă suprafeţe mari, fapt ce favorizează creşterea bovinelor.

Varianta 50
A.1. G - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 1 - Someşul Mare, 6 - Ialomiţa; 3. 10-Bacău.
B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9.
C.1.c;2.b; 3. a; 4. d;5. d.
D.- asemănare: în unitatea E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) se resimt influenţe submediteraneene (în partea sud-vestică), influenţe ce se manifestă şi în unitatea H (Câmpia Olteniei);
- asemănare: în Câmpia Olteniei, dar şi în Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu (partea sud-vestică), bate austru);
- deosebire: Mantii Parâng şi Retezat-Godeanu au climat montan alpin şi de depresiune, iar Câmpia Olteniei are climat de câmpie.
E.1. Râul Ialomiţa (6) străbate Câmpia Bărăganului unde se resimte influenţa continentală de ariditate şl precipitaţiile sunt foarte reduse în timpul verii, fapt ce determină scăderea accentuată a debitului.
2, Tn unităţile E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) şi F (Podişul Getic) sunt amplasate termocentrale (Turceni, Rovinari în unitatea F, Paroşeni în unitatea E) datorită exploatării lignitului în bazinul Motru-Rovinari (unitatea F) şi a huilei în depresiunea Petroşani (unitatea E).
adriana2009
Moderator
 
Mesaje: 43
Membru din: Sâm Iun 13, 2009 10:50 am

Re: Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 2

Mesajde adriana2009 pe Sâm Iun 13, 2009 11:01 am

Varianta 51
A.1. E - Podişul Dobrogei de Sud; G - Podişul Someşan; 2.1 - Bistriţa; 3. 12 - Alexandria.
B.1. Buzău; 2. Suceava; 3. 2.
C.1.d;2. b;3.c;4.c; 5. c.
D.C - Munţii Apuseni, D - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa de nord a Carpaţilor Orientali):
- deosebire: Munţii Apuseni prezintă o mare varietate litologică (sunt constituiţi din şisturi cristaline, roci eruptive, roci sedimentare), având aspect de mozaic petrografic, iar Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt constituiţi din trei fâşii paralele diferenţiate litologic, orientate nord-vest - sud-est, alcătuite din roci vulcanice, şisturi cristaline, formaţiuni sedimentare cutate (fliş);
- deosebire: în Munţii Apuseni altitudinile abia trec de 1800 m, altitudinea maximă fiind de 1849 m în Munţii Bihor, iar în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei altitudinile sunt mai mari. trecând de 2000 m (2303 m în Vârful Pietrosul Rodnei);
- deosebire: spre deosebire de Munţii Apuseni, în care este dezvoltat relieful carstic, în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei este prezent relieful glaciar.
E.1. marea varietate petrográfica (mozaic de roci: roci magmatice, roci metamorfice, roci sedimentare) generează marea varietate a resurselor de subsol;
2. Bucureşti este o metropolă cu funcţii complexe: puternic centru industrial, cu funcţii de transport, centru financiar-bancar, centru cultural-ştiinţific şi de învăţământ.

Varianta 52
A.1. B - Podişul Dobrogei de Sud; C - Câmpia de Vest;
2. 10 - Târnava Mare, 12 - Moldova.
B.1.A; 2. E;3. B.
C.1.b;2. b;3.d;4. d;5. b.
D.D - Podişul Mehedinţi, G - Podişul Bârladului:
- deosebire: Podişul Mehedinţi s-a format pe fundament carpatic, spre deosebire de Podişul Bârladului care s-a format pe un fundament vechi precambrian (aparţine din punct de vedere structural depresiunii predobrogene);
- deosebire: Podişul Mehedinţi este constituit din roci dure - şisturi cristaline şi calcare mezozoice, iar Podişul Bârladului este constituit din formaţiuni sedimentare tinere mio-pliocene;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi este dezvoltat relieful carstic, cu numeroase forme şi fenomene carstice, iar în Podişul Bârladului este dezvoltat relieful structural (cueste).
E.1. prezenţa influenţelor climatice de tip oceanic în Câmpia de Vest care generează precipitaţii mai bogate comparativ cu influenţele continentale (de ariditate) specifice Podişului Bârladului;
2. Enunţul este greşit. Deci nu se poate da nicio cauză!

Varianta 53
A.1. D - Câmpia Bărăganului; H - Grupa Parâng;
2. 1 - Botoşani, 5 - Hunedoara.
B.1. Mureş; 2. Timiş; 3. D.
C.1.c;2.a;3. c; 4. c; 5. b.
D.B - Carpaţii Curburii; F - Munţii Apuseni;
- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa mozaicului de roci (vulcanice, metamorfice şi sedimentare), pe când în Carpaţii Curburii sunt răspândite mai larg rocile sedimentare;
- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa depresiunilor tip „golf pe cele trei Crişuri, pe când în Carpaţii Curburii aceste depresiuni lipsesc;
- asemănare: în ambele grupe este prezent relieful carstic: peşteri, chei.
E.1. prezenţa unor rezerve de petrol mai însemnate în subsolul Câmpiei Române şi al Podişului Getic.
2. precipitaţiile reduse, sub 400 mm/an, graţie influenţei climatului continental.

Varianta 54
A.1. F - Câmpia Jijiei (Moldovei); H - Podişul Getic;
2. 7 - Bistriţa; 11 -CrişulAlb.
B.1. 2; 2. Slatina; 3. B.
C.1.c;2.a;3.d;4.c; 5. b.
D.D - Subcarpaţii Getici; H - Podişul Getic.
- asemănare: relieful celor două unităţi de relief este dezvoltat pe o gamă variată de roci sedimentare;
- asemănare: altitudinile cele mai mari ale reliefului în cele două unităţi de relief se regăsesc în partea de nord a acestora;
- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici s-a format prin cutarea rocilor sedimentare în ultimele faze ale orogenezei alpine, pe când relieful Podişului Getic a rezultat dintr-o veche câmpie piemontană şi apoi înălţată la finele orogenezei alpine.
E.1. aşezarea geografică în Europa Centrală şi configuraţia Carpaţilor Româneşti contribuie la varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre;
2. - influenţele pontice se resimt în Delta Dunării şi în zona litorală;
- influenţe scandinavo-baltice se regăsesc în Podişul Sucevei, Obcinele Bucovinei, nordul Câmpiei Moldovei, Munţii Maramureşului.

Varianta 55
A.1. C - Masivul Dobrogei de Nord; G - Munţii Apuseni;
2. 10 - Dâmboviţa; 12 - Someş.
B.1. alpină; 2. est-continentale; 3. Hunedoara.
C.1.a;2. b;3.d;4. b;5.d.
D.C - Masivul Dobrogei de Nord; H - Subcarpaţii Getici.
- deosebire: relieful Podişului Dobrogei de Nord este dezvoltat în cea mai mare parte pe roci eruptive (graniţe hercinice) şi metamorfice (şisturi verzi caledoniene), pe când relieful Subcarpaţilor Getici este dezvoltat pe roci sedimentare cutate la finele orogenezei alpine;
- deosebire: pe cea mai mare întindere a Podişului Dobrogei de Nord, altitudinile sunt sub 200 m, numai în partea nordică ele trec uneori de 300 - 400 m, altitudinea maximă fiind în Munţii Macin (vârful Greci 467 m), pe când în Subcarpaţii Getici relieful depăşeşte frecvent 400-500 m, altitudinea maximă fiind aproape dublă: 1017 m în Măgura Măţău;
- asemănare: cele două unităţi de relief s-au format prin cutarea scoarţei terestre (orogeneză).
E.1. Resursele de materii prime sunt bogate (lemnul de răşinoase mai ales), relativ uşor de exploatat şi transportat spre cele două centre de prelucrare; cererea mare de cherestea pusă pe seama dezvoltării economice mai susţinute, mai ales domeniul construcţiilor din judeţul Braşov, în ultimele 4 decenii.
2. Prezenţa minereurilor neferoase (bauxita) în imediata apropiere a oraşului Oradea, în Munţii Pădurea Craiului.

Varianta 56
A.1. E - Munţii Apuseni; H - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 1 - Timişoara; 6 - Slatina.
B.1. A; 2. cutare şi înălţare; 3.Timişoara.
C.1.d;2.a;3. a; 4. d; 5. c.
D.C - Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei; E - Munţii Apuseni.
- asemănare: ambele unităţi C şi E s-au format în orogeneza alpină;
- asemănare: ambele unităţi au structura petrográfica complexă, din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş-roci sedimentare cimentate cutate;
- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2000 m şi lipseşte relieful glaciar, iar munţii Grupei Maramureşului şi Bucovinei depăşesc 2000 m, chiar 2500 m, şi este prezent relieful glaciar.
E.- Podişul Mehedinţi s-a format •pe un fundament carpatic, prin cutare şi înălţare, iar Podişul Getic prin depunerea rocilor sedimentare;
- în Podişul Mehedinţi s-a dezvoltat un relief pe şisturi cristaline cu relief carstic, cu numeroase forme şi fenomene carstice, iar în Podişul Getic un relief cu aspect de piemont, unde rocile sunt: pietrişuri, argile, nisipuri, gresii.

Varianta 57
A.1. A - Podişul Dobrogei; G - Câmpia Olteniei;
2. 8 - Bega; 9 - Jiu.
B.1. Vâlcea; 2. Timişoara; 3. E.
C.1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. d.
D.- deosebire: precipitaţii medii anuale în Câmpia de Vest 600-640 mm/an, cu influenţe oceanice, iar în Câmpia Română, precipitaţiile scad de la 600 mm/an în vest la 450 mm/an în est, cu influenţe de ariditate şi amplitudini termice mari de la iarnă la vară;
- deosebire: vânturi permanente de vest în Câmpia de Vest şi prezenţa vânturilor dominante dinspre nord şi nord-est (Crivăţul) în estul Câmpiei Române;
- asemănare: etaj climatic de câmpie cu temperaturi medii anuale de 9-11°C, precipitaţii medii anuale de 640 - 450 mm/an, vânturi predominante din vest şi locale.
E.1. O cauză care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri în regiunile de munte este altitudinea.
2. Două exemple de tipuri genetice de lacuri din Munţii Carpaţi: lac glaciar, lac de crater
vulcanic.

Varianta 58
A.1.0 - Grupa Munţilor Parângului; H - Podişul Someşan; 2. 9 - Olt; 12 - Târnava Mare.
B. 1. B; 2. G; 3. E.
C.1.b;2.a;3.d;4.c; 5. c.
D.- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei clima are influenţe oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene şi de tranziţie;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un climat de munte mai umed şi mai răcoros, în timp ce Podişul Getic are un climat de dealuri mai cald şi mai uscat;
- deosebire: temperaturile multianuale în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei sunt 2-7 °C, pe când în Podişul Getic sunt între 8-9 °C. Iar precipitaţiile medii sunt în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei de 800-1200 mm/an, în timp ce în Podişul Getic sunt de 600-700 mm/an.
E.1. O cauză a diferenţei de debit între râurile Şiret şi Prut se explică prin debitul mai mare al Şiretului datorită afluenţilor mai numeroşi din Carpaţii Orientali, unde precipitaţiile sunt mai mari.
2. Existenţa vegetaţiei de stepă din Câmpia Bărăganului se explică prin precipitaţii reduse sub 500 mm/an.

Varianta 59
A.1. A - Munţii Banatului; H - Munţii Făgăraşului; 2. 2 - Drobeta Turnu-Severin; 5 - Deva.
B.1.H;2. D;3.A.
C.1.d;2.d;3.d;4. b; 5.d.
D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia Moldovei şi etaj climatic de munte în Munţii Banatului;
- deosebire: influenţe cliomatice de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Munţii Banatului ce au influenţe submediteraneene;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale mai reduse de 500-600 mm/an în Câmpia Moldovei, comparativ cu Munţii Banatului care au precipitaţii medii de 700-1000 mm/an.
E.1. O cauză care determină repartiţia inegală a populaţiei pe teritoriul ţării noastre este varietatea formelor de relief.
2. Un factor natural care favorizează creşterea ovinelor în Capaţii Meridionali este extensiunea păşunilor de munte şi alpine.

Varianta 60
A.1. A - Delta Dunării; C - Podişul Târnavelor;2. 1 - Târgovişte; 6 - Piatra Neamţ.
B.1. Olt; 2. Dolj; 3. A.
C.1.d;2.c; 3. c;4.a;5.d.
D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia Moldovei şi etaj climatic de podiş în Podişul Mehedinţi;
- deosebire: influenţă climatică de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Podişul Mehedinţi, cu influenţe submediteraneene;
- asemănare: în ambele unităţi de relief circulaţia generală a atmosferei'este dată de vânturile de vest.
E.1. O cauză a prezenţei terenurilor degradate în spaţiul subcarpatic şi în Depresiunea Colinară a Transilvaniei o constituie defrişarea pădurilor.
2. O cauză a diversităţii resurselor de subsol din Munţii Apuseni o constituie varietatea rocilor, un „mozaic petrografic".

Varianta 61
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei, G - Podişul Târnavelor;
2. 9-Zalău; 11-Braşov.
B.1. Lotru; 2. F; 3. D.
C.1.b;2. d;3. b; 4. b; 5. a.
D.- asemănare: atât în Subcarpaţii Moldovei (A), cât şi în Câmpia Bărăganului (B) climatul prezintă influenţe de ariditate;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Moldovei sunt de 600-800 mm/an, iar în Câmpia Bărăganului sunt cuprinse între 400-500 mm/an;
- deosebire: temperatura medie anuală în Subcarpaţii Moldovei este de 8-10 °C, iar în Câmpia Bărăganului este de 10-11 °C.
E.1. fertilitatea redusă a tipurilor de soluri din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi fragmentarea mare a reliefului;
2. asigurarea resurselor de apă, pentru alimentarea localităţilor, mai ales în timpul verii când debitele râurilor sunt foarte scăzute, din cauza secetelor frecvente şi regularizarea debitelor,pentru a preveni efectele viiturilor accidentale.

Varianta 62
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei ; E - Câmpia Bărăganului;
2. 8 - Satu Mare; 11 - Focşani.
B.1. Oradea; 2. H; 3. Teleorman.
C.1.a;2.d;3. b;4. b;5.a.
D.- deosebire: în timp ce în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt influenţe climatice scandinavo-baltice, în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se întâlneşte etajul climatic de munte, alpin şi de depresiune, pe când în Podişul Getic este un climat de dealuri înalte şi joase;
- deosebire: temperaturile medii anuale, în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali variază între 0 şi 6 °C, iar în Podişul Getic sunt între 9 şi 10 °C.
E.1. prezenţa minereurilor de fier şi a huilei în zona montană învecinată;
2. scăderea nivelului de trai al populaţiei / legalizarea întreruperilor de sarcină.

Varianta 63
A.1. C - Podişul Getic; F - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 7 - Braşov; 11 - Focşani.
B.1. Bihor; 2. Prahova; 3. Teleorman.
C.1.c;2. a; 3. a; 4. c; 5. b.
D.- deosebire: în Câmpia Moldovei sunt influenţe climatice de ariditate, în timp ce, în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Câmpia Moldovei bate crivăţul, iar în Podişul Getic bate austrul;
- asemănare: ambele unităţi de relief au un climat de dealuri joase.
E.1. precipitaţiile medii anuale scăzute (sub 500 mm/an) şi secetele frecvente;
2. solurile argilo-iluviale favorabile culturii viţei de vie/versanţii cu expunere predomi¬nant sud-estică şi sudică (însoriţi), cu pante moderate/verile călduroase şi toamnele blânde.

Varianta 64
A.1. A - Câmpia Transilvaniei ; E - Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);
2. 3 - Piatra Neamţ; 5 - Oradea.
B.1.F;2. H;3.A.
C.1.c;2. b;3. c;4. a; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Getic altitudinea medie este mai ridicată decât în Câmpia Bărăganului;
- deosebire: Podişul Getic este un piemont cu structură monoclinală, iar Câmpia Bărăganului este o câmpie tabulară (structură orizontală), acoperită cu un strat gros de loess care lipseşte în Podişul Getic;
- asemănare: cele două unităţi s-au format prin sedimentare şi sunt ca poziţie geografică unităţi extracarpatine.
E.- în judeţul Prahova relieful este, în mare parte, un relief de deal sau câmpie, favorabil locuirii; în comparaţie cu judeţul Caraş-Severin în care relieful este predominant muntos şi fragmentat - 2p;
- judeţul Prahova este puternic urbanizat şi activităţile economice sunt mult mai dezvoltate decât în judeţul Caraş-Severin - 2p.

Varianta 65
A.1. B - Podişul Getic; G - Câmpia Bărăganului; 2.9- Crişul Alb; 11 - Târnava Mare.
B.1.6; 2. D; 3. F.
C.1. b; 2. c; 3. c;4. c; 5. c.
D.- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu este un climat tipic montan, umed şi răcoros, în timp ce în Delta Dunării apare un climat de câmpie, cu influenţe pontice şi de ariditate;
- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu temperaturile medii anuale oscilează între 0 şi 6 °C, în timp ce, în Delta Dunării, temperaturile medii anuale sunt de peste 11 °C;
- deosebire: precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 850 şi peste 1200 mm/an în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu, pe când în Delta Dunării precipitaţiile medii sunt sub 400 mm/an.
E.- scăderea natalităţii şi a sporului natural - 2p;
- creşterea duratei de viaţă datorită îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă - 2p.

Varianta 66
A.1. C - Podişul Someşan, H - Grupa Făgăraş; 2.7-Jijia, 12-Olt.
B.2. Sălaj; 3. 2.
C.1.a;2.c;3.d;4d;5. b.
D.- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Carpaţii Moldo-Transilvani (2100 m în Vârful Pietrosul, Munţii Călimani) faţă de Munţii Banatului (1446 m în Vârful Semenic, Munţii Semenic);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani sunt prezente rocile vulcanice care lipsesc în Munţii Banatului;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani relieful este dispus sub formă de fâşii paralele longitudinale în timp ce relieful în Munţii Banatului nu are o orientare specifică.
E.1. După 1990 migraţia populaţiei dinspre mediul urban spre mediul rural a fost cauzată de restructurarea economică a Unor întreprinderi industriale care a determinat disponibilizarea masivă a forţei de muncă de la oraşe.
2. în Sectorul Dunării Maritime datorită adâncimii mari a albiei circulă vase de tonaj mare, în timp ce în Sectorul Dunării Fluviale adâncimea apei este mică ceea ce permite doar navigaţia vaselor cu pescaj mic. în aval de Brăila, navele au un pescaj de 7 m, iar în amonte de Brăila, navele au un pescaj de 2 m.

Varianta 67
A.1. A - Podişul Dobrogei de Nord, H - Munţii Făgăraşului;
2. 1 - Bacău, 2 - Ploieşti.
B.1. A; 2. glaciar; 3. D.
C.1.d;2.d;3. c; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: în Munţii Banatului este prezent climatul montan, în timp ce în Subcarpat Curburii este prezent climatul de dealuri înalte şi joase;
- deosebire: în Munţii Banatului se simt influenţe submediteraneene, în timp ce în Subcarpaţii Curburii se simt influenţe de ariditate;
- deosebire: în Subcarpaţii Curburii bat Crivăţul şi Foehnul, în timp ce în Munţii Banatului aceste vânturi nu bat.
E.1. în Delta Dunării densitatea populaţiei este redusă datorită suprafeţei mici a uscatului (doar 13% din suprafaţa Deltei).
2. în Câmpia de Vest (în special în câmpiile joase ale acesteia) se produc frecvent inundaţii datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) pe care îl suportă terenul.

Varianta 68
A.1. A - Podişul Sucevei; H - Grupa Făgăraş;
2. 2 - Ploieşti, 5 - Timişoara.
B.1. alpină; 2. Bârlad; 3. Mehedinţi.
C.1. a; 2. d; 3. c; 4. c; 5. c.
D.- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani există climat alpin şi montan în timp ce în Câmpia Crişurilor şi a Someşului există climat de câmpie;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani precipitaţiile sunt mai bogate (peste 1200 mm/an) faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului (cuprinse între 600 - 700 mm/an);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani temperaturile medii anuale sunt mai scăzute (0-6 °C), faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului cuprinse între 10 - 11 °C.
E.1. Bilanţul natural negativ se datorează reducerii natalităţii (dificultăţi economice, statutul femeii în societate, nivelul de instruire a populaţiei, migraţia populaţiei) şi creşterii mortalităţii (fenomenul de îmbătrânire a populaţiei).
2. Arealele viticole sunt extinse în regiunile deluroase, deoarece viţa de vie, are nevoie de lumină şl căldură, preferând versanţii orientaţi spre sud şi solurile din aceste regiuni.

Varianta 69
A.1. B - Carpaţii Curburii, E - Podişul, Mehedinţi;
2. 2 - Brăila, 6 - Baia Mare.
B.1. Carstic; 2. Argeş; 3. Ialomiţa.
C.1.a;2. d;3. b;4. c; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Sucevei se simt influenţe scandinavo-baltice, în timp ce în Câmpia Olteniei se simt influenţe submediteraneene;
- deosebire: în Câmpia Olteniei bate Austrul, care lipseşte din Podişul Sucevei;
- deosebire: îrîCâmpia Olteniei există un climat de câmpie, în timp ce în Podişul Sucevei există un climat de dealuri înalte.
E.- Podişul Mehedinţi nu este o subunitate a Subcarpaţilor Getici deoarece aceştia prezintă două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni, caracteristică care nu este prezentă în Podişul Mehedinţi.
- Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare, în timp ce Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din roci sedimentare (conglomerate, gresii, argile, nisipuri, pietrişuri).

Varianta 70
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; ¿2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi.
B.1.D:2.1:3.10.
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi din roci sedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi subcarpatice - 2p.
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare minerale carbogazoase.
2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de construcţie.

Varianta 71
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; 2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi.
B. Se acordă 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1.0:2.1:3.10.
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi din roci sedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi subcarpatice - 2p.
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se exploatează minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare minerale carbogazoase.
2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de construcţie.

Varianta 72
A.1.1- Prahova, 4 - Motru; 2. 9 - laşi, 11 - Focşani.
B.1.A;2. 3; 3. Sălaj.
C.1.a;2. b;3. b;4. b;5.a.
D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii Moldovei) este format dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar în relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) apar masive montane individualizate de văi, defilee, păsuri şi depresiuni.
- deosebire: altitudinile unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii Moldovei) sunt mai reduse, atingând 911 m în culmea Pleşului, iar altitudinile unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) sunt mult mai ridicate, atingând 2519 m în vârful Parângul Mare şi 2509 m în vârful Peleaga.
- asemănare: ambele unităţi sunt rezultatul cutărîi scoarţei terestre în orogeneza alpino-carpato-hymalaiană. *
E.1. Prezenţa influenţelor continentale cu precipitaţii reduse (400 mm/an).
2. în substratul*dealurilor şi colinelor se află un strat argilo-marnos, dar şi acţiunile de spădurire.

Varianta 73
A.1. A - Munţii Banatului; H -^Câmpia Olteniei. 2.2- Bucureşti; 4 - Oradea.
B.1. D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);
2. 12 (Prut); 3. Mehedinţi!
C.1.a;2.a;3. b; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: în Munţii Apuseni sunt influenţe climatice oceanice, iar Podişul Bârladului are influenţe de ariditate;
-deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile medii anuale depăşesc 1200 mm/an, iar în Podişul Bârladului sunt sub 500 mm/an;
- deosebire: în Munţii Apuseni bat vânturile de vest, iar în Podişul Bârladului bate Crivăţul.
E.1. Continentalismul accentuat şi lipsa curenţilor verticali care determină stratificarea Mării Negre, astfel:
- până la 180-200 m adâncime apare un strat oxigenat, biotic, cu salinitat'e mai redusă;
- la peste 180-200 m adâncime este un strat neoxigenat, abiotic, bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate mai ridicată.
2. în anii ploioşi apele ies uşor din matcă datorită reliefului jos (80-90 m) şi pantei reduse, dar şi prezenţa apei freatice la o mică adâncime care favorizează ieşirea apei la suprafaţă.

Varianta 74
A.1. E - Podişul Târnavelor; G - Subcarpaţii Getici;
2. 8 -Trotuş; 11 - Ialomiţa.
B.1. Argeş; 2. D; 3. 6.
C.1. b; 2. c; 3.c; 4, c;5. d.
D.- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (600-800 mm/an) decât în Podişul Dobrogei unde precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm/an;
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt mai scăzute în Subcarpaţii Getici (6-8 °C) decât în Podişul Dobrogei unde temperaturile medii anuale sunt de 10-11 °C.
- asemănare: atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Podişul Dobrogei apar influenta continentale (de ariditate).
E.1. Etajul climatic diferit (unitatea D este situată în etajul climatic montan şi alpin, iar unitatea H în etajul climatic de câmpie).
2. Amplasarea în apropierea materiei prime pentru reducerea costurilor de transport (combinatul de alumină din Oradea este aproape de resursele de bauxită din Munţii Pădurea Craiului).

Varianta 75
A.1. F - Munţii Retezat-Godeanu; H - Podişul Getic;
2. 2 - Suceava, 6 - Tg. Mureş.
B.1.B; 2. Moldova; 3.4.
C.1.a;2. d;3.d;4. b; 5. b.
D.- asemănare: ambele unităţi de relief au fost generate de orogeneza alpină în Mezozoic şi Neozoic;
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt alcătuite din toate tipurile genetice de roci: magmatice, cristaline şi sedimentare;
- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este de 2100 m în Vf. Pietrosu Călimanilor, pe când în Munţii Apuseni altitudinea maximă este de 1849 m în Munţii Bihor.
E.1. Aluviunile aduse de Dunăre sunt depuse pe o platformă continentală a Mării Negre cu adâncime scăzută, precum şi amplitudinile mareice foarte mici (12 cm) ale Mării Negre.
2. în judeţul Caras Severin relieful este predominant muntos şi puternic fragmentat.

Varianta 76
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, C - Subcarpaţii Moldovei;
2. 7 - Bega, 12 - Jijia.
B.1. Vedea; 2. 5; 3. Podişul Dobrogei.
C.1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. b.
D.- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu altitudinea maximă este de 2509 m (Vârful Peleaga din Munţii Retezat), în timp ce în Carpaţii Curburii înălţimile sunt mai mici, altitudinea maximă fiind de 1954 m (Vârful Ciucaş din Munţii Ciucaş);
- deosebire: pentru Grupa Retezat-Godeanu masivitatea este o trăsătură caracteristică, fiind puţin fragmentaţi de văi, depresiuni, păsuri, în timp ce Carpaţii Curburii sunt puternic fragmentaţi de văi şi depresiuni;
- deosebire: Grupa Retezat-Godeanu este format predominant din şisturi cristaline, apărând calcare doar în sud-vestul ei, în timp ce Carpaţii Curburii sunt alcătuiţi în întregime din fliş.
E.- în zona Podişului Getic se află cele mai importante exploatări de lignit din ţară în bazinele carbonifere Motru şi Rovinari-Tismana - 2p;
- în bazinul,Motru lignitul se exploatează în carieră, cu costuri de producţie mici - 2p.

Varianta 77
A.1. A - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), D - Grupa Bucegi;
2. 8 - Jiu, 11 - Bistriţa. 4
B.1.c; 2: E;3. Vrancea.
C.1.c;2.a;3. b;4.d;5. c.
D.- deosebire: în Grupa Bucegi înălţimile sunt de peste 2000 m, valoarea maximă fiind de 2505 m, în Vârful Omu, pe când în Munţii Apuseni altitudinea maximă este de 1849 m în Munţii Bihor, Vârful Bihor;
- deosebire: Munţilor Apuseni le este caracteristic mozaicul petrografic, în timp ce Grupa Bucegi este caracterizată prin prezenţa şisturilor cristaline şi a rocilor sedimentare cutate (fliş);
- asemănare: atât în Munţii Apuseni cât şi în Grupa Bucegi s-au format prin încreţirea scoarţei în orogeneza alpină.
E.1. Industrializarea rapidă de după 1945 a oraşului Braşov, bilanţ natural şi migratoriu cu valori pozitive.
2. Precipitaţiile scăzute, care determină perioade lungi de secetă.

Varianta 78
A.1. C - Dealurile de Vest (Dealurile Silvaniei), F - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 7 -Crişul Alb, 9 - Ialomiţa.
B.1.A; 2. Mureş; 3. 6.
C.1.c; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este de 2100 m (Vârful Pietrosu, Munţii Călimani), pe când în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt altitudinea maximă este de 2544 m (Vârful Moldoveanu, Munţii Făgăraş);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani este prezent relieful vulcanic, pe când în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt acesta lipseşte;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani se găsesc roci vulcanice (în vest), şisturi cristaline (în centru), roci sedimentare cutate (în est), în timp ce în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt predomină şisturile cristaline, flişul apărând doar în Munţii Bucegi.
E.1. Cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mare) specifică Dealurilor de Vest este de 700-750 mm/an datorită prezenţei influenţelor oceanice, boga,te în precipitaţii, iar cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mică) în jumătatea nordică a Podişului Dobrogei are valori de 400-500 mm/an datorită influenţelor de ariditate.
2. Prezenţa resurselor de gaz metan şi sare din apropiere.

Varianta 79
A.1. B - Podişul Sucevei, G - Munţii Banatului;
2. 7 - Constanta, 10 - Bistriţa.
B.1. F;2. 1; 3. Apuseni.
C.1.b;2.d;3. c;4. c; 5. a.
D.- deosebire: în Subcarpaţii de Curbură cantităţile de precipitaţii depăşesc 700 mm, iar în Câmpia Timişului precipitaţiile sunt cuprinse între 600 şi 700 mm;
- deosebire: temperatura aerului este de 10-11 °C în Câmpia Timişului, faţă de 8-10 °C în Subcarpaţii de Curbură;
- deosebire: în Câmpia Timişului se resimte Austrul, în Subcarpaţii de Curbură se manifestă efectul de foehn.
E.1. situarea pe litoralul Mării Negre;
2. suprafeţele mari ocupate cu păşuni.

Varianta 80
A.1.8- Târgovişte, 10 - Focşani; 2.1 - Motru, 2 - Bega.
B.1. B; 2. Dealurile Silvaniei; 3. A.
C.1.d;2.c;3.d;4.a;5.d.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se încadrează la etajul de climă montană şi alpină, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă de dealuri şi podişuri;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se înregistrează temperaturi medii anuale de 0-6 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H, temperaturile medii anuale sunt de 8-10 °C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se resimt influenţe climatice oceanice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice de ariditate şi scandinavo-baltice.
E.- debitul râurilor din România este influenţat de clima temperat-continentală (anotimpuri, precipitaţii, ploi torenţiale, secete) - 2p;
- configuraţia reliefului cu inelul carpatic în centru impune reţelei hidrografice o structură radiar-centrifugă, către o reţea colectoare inelară; râurile care izvorăsc din Carpaţi au un regim hidrologic în care predomină alimentarea din zăpezi, cu debite mari primăvara şi ape mici iarna - 2p.

Varianta 81
A.1. A - Grupa Nordică, C - Munţii Poiana Rusca;
2. 2-Şiret, 5-Bistriţa.
B.1. A; 2. oceanice; 3. Drobeta Turnu-Severin.
C.1.b;2. c;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: Podişul Getic este o unitate de platformă, formată prin depuneri sedimentare piemontane, pe când Depresiunea Colinară a Transilvaniei este o unitate de orogen formată iniţial prin prăbuşiri ale Carpaţilor, după care lacul format a fost colmatat cu sedimente;
- deosebire: Podişul Getic prezintă o structura monoclinală, pe când Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă structuri de domuri gazeifere şi cute diapire;
- asemănare: şi Podişul Getic şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile, marne etc.
E.- deficitul hidric pe fondul climatului cu influenţe de ariditate, regularizarea scurgerii râurilor mici care provocau inundaţii la ploi torenţiale, prezenţa argilei în substrat etc; - 2p;
- existenţa păşunilor alpine pe suprafeţe mari în Grupa Parâng. - 2p.

Varianta 82
A.1. F- Podişul Sucevei, H - Podişul Getic;
2. 2 - Braşov, 4 - laşi.
B.1. Bistriţa-Năsăud; 2. D; 3. C.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice, pe când Subcarpaţii Curburii sunt alcătuiţi din roci sedimentare (pietrişuri, nisipuri, argile, marne, gresii, calcare);
- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă altitudini de peste 2500 m, pe când Subcarpaţii Curburii nu ajung la altitudini de 1000 m; .
- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă relief glaciar, pe când Subcarpaţii Curburii prezintă procese gravitaţionale.
E.- poziţia geografică a României în Europa şi dispunerea reliefului major determină interferenţa influenţelor climatice; vecinătatea Mării Negre - 2p;
- industrializarea şi urbanizarea ridicate au favorizat densitatea mare a populaţiei In Prahova -

Varianta 83
A.1.1- Crişul Alb; 6 - Târnava Mare; 2. 9 - Alexandria; 10 - Oradea.
B.1.D;2.8;3. G.
C.1.d;2. b;3. b; 4. d; 5. c.
D.- deosebire: Subcarpaţii Curburii au relief de dealuri şi depresiuni, pe când Podişul Dobrogei are un relief dominant de podiş cu interfluvii netede sau uşor ondulate;
- deosebire: Subcarpaţii Curburii au altitudini mai ridicate (maxim 996 m) decât Podişul Dobrogei (476 m);
- deosebire: în ambele unităţi de relief sunt prezente roci sedimentare.
E.- poziţia geografică în SE ţării, unde se resimt influenţe de ariditate care determină precipitaţii reduse - 2p;
- relieful montan cu altitudini şi pante mari, climatul montan cu geruri şi zăpezi persistente
etc.

Varianta 84
A.1.1- Someşul Mare, 5 - Ialomiţa; 2. 9 - Brăila, 12 - Sfântu Gheorghe.
B.1.C;2. D;3.G.
C.1.c;2. c;3. a; 4. a; 5. c.
D.- deosebire: Munţii Făgăraş (C) sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, pe când Munţii Apuseni (B) dintr-un mozaic petrografic;
- deosebire: Munţii Apuseni sunt puternic fragmentaţi şi au altitudini sub 2000 m, pe când Munţii Făgăraş prezintă masivitate şi altitudini ce depăşesc 2500 m;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi prezintă suprafeţe de eroziune.
E.- Munţii Apuseni sunt o barieră orografică în calea maselor de aer umede dinspre vest, care determină formarea precipitaţiilor de relief - 2p;
- resursele de combustibili minerali fosili din Podişul Getic, care se folosesc ca surse de energie primară în termocentrale (lignitul, petrol, gaze naturale) - 2p.

Varianta 85
A.1. C - Munţii Apuseni, E - Câmpia Bărăganului;
2. 7 - Tulcea,12 - Sfântu Gheorghe.
B.1. oceanice; 2. Buzău; 3. Reşiţa.
C.1.a;2. c;. b; 4. b; 5.d.
D.- deosebire: Subcarpaţii Moldovei reprezintă o unitate de orogen, pe când Podişul Getic este o unitate de platformă; relief dominant de dealuri şi depresiuni în Subcarpaţii Moldovei, pe când în Podişul Getic relieful dominant este de podiş;
- deosebire: Subcarpaţii Moldovei au structura cutată şi altitudini ce depăşesc 900 m, pe când Podişul Getic are o structură monoclinală (piemontană) şi altitudini mai reduse (peste 700 m);
- asemănare: ambele unităţi de relief au roci sedimentare.
E.- climatul montan cu ierni lungi, temperatura medie anuală între 6 şi -2 °C, îngheţ frecvent peste 8 luni, zăpezi peste 6 luni - 2p;
- lipsa curenţilor verticali determină prezenţa celor două straturi de apă în Marea Neagră: stratul superior oxigenat, favorabil vieţii şi stratul inferior, sub -200 m, care conţine hidrogen sulfurat, gaz otrăvitor, impropriu vieţii. - 2p.

Varianta 86
A.1. D - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), E - Câmpia Transilvaniei;
2. 10-Bârlad, 11 - Olt.
B.1. Ialomiţa; 2. B; 3. H.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: în Câmpia Transilvaniei există domuri (boltiri ale stratelor sedimentare care au în interior gaz metan); acest tip de structură nu apare în Podişul Dobrogei de Sud;'
- deosebire: în Câmpia Transilvaniei media altitudinilor este de 500 m, pe când în Podişui Dobrogei de Sud media altitudinilor este de 200 m;
- asemănare: atât Câmpia Transilvaniei cât/şi Podişul Dobrogei de Sud s-au format prin sedimentare: Câmpia Transilvaniei, prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone de scufundare lentă apărută la începutul orogenezei alpine, iar Podişul Dobrogei de Sud, prin depunerea unei pături groase de sedimente provenite din Masivul Nord-Dobrogean.
E.1. influenţe climatice temperat-continental excesive (de ariditate);
2. în Munţii Apuseni diversitatea petrográfica este dată de prezenţa celor trei categorii de roci: magmatice (granit, bazalt), metamorfice (marmură), sedimentare (calcar).

Varianta 87
A.1. D - Subcarpaţii Moldovei; E - Podişul Someşan;
2. 1 - Timiş ; 6 - Şiret.
B.1.C;2. H;3.A.
C.1.c ;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud are structură geologică de platformă cu strate monoclinale, iar Subcarpaţii Moldovei au structură de orogen, pe alocuri fiind prezente cutele diapire:
- deosebire: loessul este roca sedimentară care acoperă fundamentul alcătuit din calcare şi gresii sarmatice ale Podişului Dobrogei de Sud, iar în Subcarpaţii Moldovei loessul lipseşte, caracteristice fiind acumulările de sare;
- deosebire: altitudinea maximă rar depăşeşte 200 m în Podişului Dobrogei de Sud, iar în Subcarpaţii Moldovei maxima altitudinală are valoarea de 911 m, în Culmea Pleşului.
E.1. poziţia geografică, oraşul Galaţi fiind situat pe fluviul Dunărea, ceea ce a facilitat transportul pe calea apei a materiilor prime din import;
2. prezenţa molisolurilor (cernoziom levigat), soluri cu fertilitate ridicată datorită conţinutului mare de humus.

Varianta 88
A.1. A - Subcarpaţii Getici; E - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 1 - Jiu, 5 - Bârlad.
B.1.E;2. H;3.Trotuş.
C.1.c;2. b;3. c;4. c;5. c.
D.- deosebire: în Podişul Târnavelor etajul climatic este de dealuri joase, iar în Podişul Dobrogei de Sud etajul climatic este de câmpie;
- deosebire: în Podişul Târnavelor climatul prezintă influenţe oceanice, iar în Podişul Dobrogei de Sud influenţele climatice sunt temperat continental excesive (de ariditate) şi pontice;
- deosebire: în Podişul Târnavelor bat vânturile de vest, iar în Podişul Dobrogei de Sud se manifestă crivăţul şi brizele marine.
E.- masa lemnoasă reprezintă materie primă în industrie (industria lemnului, industria chimică, industria celulozei şi hârtiei);
- pădurea are funcţii ecologice: antierozională (de fixare a solului), climatică (reduce valorile termice, creşte gradul de umiditate a aerului), antipoluantă (antifonică, de purificare a aerului), estetică.

Varianta 89
A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; F - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 7 - Oradea; 11 - Slatina.
B.1. Jijia; 2. Dâmboviţa; 3. Crişul Repede.
C.1.a;2. c;3. b; 4. a; 5. d.
D.- deosebire: etajul climatic în Masivul Dobrogei 'de Nord este de dealuri joase, iar în Munţii Banatului etajul climatic este montan;
- deosebire: în Masivul Dobrogei de Nord se manifestă influenţe climatice continental excesive (de ariditate) şi pontice, iar în Munţii Banatului influenţele climatice sunt submediteraneene;
- deosebire: vânturile specifice în Masivul Dobrogei de Nord sunt crivăţul şi brizele marine, iar în Munţii Banatului, austrul.
E.1. suprafeţele acvatice (braţele Dunării, canale, gârle, lacuri) în Delta Dunării şi relief montan, accidentat, în Munţii Banatului;
2. Tulcea, Caraş-Severin.

Varianta 90
A.1. B - Dealurile Sălajului; H - Câmpia Oltşniei;
2. 2 - Bega; 6 - Ialomiţa.
B.1.12; 2. A; 3. 9.
C.1.c;2.a;3. a; 4. b; 5. a.
D.1. - în Dealurile Sălajului climatul prezintă influenţe oceanice, iar în Podişul Dobrogei influenţele climatice sunt continental excesive (de ariditate) şi pontice (până la 20-30 km depărtare de ţărm);
- în Dealurile Sălajului dominante sunt vânturile de vest, iar în Podişul Dobrogei bate crivăţul şi, în zona litorală, brizele marine.
2. structura geologică de orogen este specifică ambelor unităţi de relief.
E.1. Lipsa oxigenului la adâncimi mai mari de 200 m, urmare a lipsei curenţilor verticali în Marea Neagră.
2. Emigrarea unui număr mare de persoane cuprinse în grupa de vârstă 20-60 ani.

Varianta 91
A.1. B - Câmpia Bărăganului; C - Munţii Apuseni;
2. 7 - Satu Mare; 12 - Drobeta Turnu-Severin.
B.1. Poiana Rusca; 2. loess; 3. 10. , y
C.1.a;2. d;3. d; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (D) prezintă varietate petrográfica (şisturi cristaline, roci sedimentare şi roci vulcanice), pe când Grupa Făgăraş este alcătuită din şisturi cristaline;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un grad de fragmentare ridicat, dat de prezenţa depresiunilor şi văilor transversale şi longitudinale, pe când Grupa Făgăraş se caracterizează prin masivitate dată de şisturile cristaline;
-asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi prezintă relief glaciar.
E.- debitele foarte mici şi regimul de scurgere neuniform - 2p;
- panta de curgere foarte redusă - 2p.

Varianta 92
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Podişul Bârladului; 2.1 - Botoşani; 6 - Deva.
B.1.9; 2. Timiş; 3. D.
C.1. b; 2. b;3. b; 4. c; 5.d.
D.B - Podişul Dobrogei de Sud şi C - Grupa Munţilor Parâng:
- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud se încadrează la etajul climatic de câmpie, iar Grupa Munţilor Parâng se încadrează la etajul climatic de munte.
- deosebire: temperatura medie anuală are valori de 10 -11 °C în Podişul Dobrogei de Sud, iar în Grupa Munţilor Parâng valoarea este cuprinsă între -2 °C şi 6 °C;
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Sud se resimt influenţe climatice pontice, iar în Grupa Munţilor Parâng influenţe climatice oceanice.
E.- poziţia geografică a României în Europa determină interferenţa nuanţelor climatice care se reflectă în interferenţa zonelor de vegetaţie - 2p;
- altitudinea reliefului determină etajarea biopedoclimatică începând de la cea. 800 m - 2p

Varianta 93
A.1. C - Podişul Dobrogei; G - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 7 - Alba lulia, 9 - Botoşani.
B.1.H;2.C; 3.3.
C.1.c;2.d;3. b;4.d;5.d.
D.E - Subcarpaţii Getici şi G - Grupa Retezat-Godeanu:
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt formaţi dintr-o succesiune de dealuri şi depresiuni iar Grupa Retezat-Godeanu este formată din culmi muntoase şi depresiuni;
- deosebire: Altitudinea este mai mare în Grupa Retezat-Godeanu (Vf. Peleaga, 2509 m) în timp ce Subcarpaţii Getici abia depăşesc 1200 m;
- deosebire: spre deosebire de Subcarpaţii Getici, în Grupa Retezat-Godeanu este specific relieful glaciar. *
E.- varietatea mare a rocilor pentru construcţii - 2p; '
- necesarul tot mai mare de construcţii şi lucrări publice - 2p.

Varianta 94
A.1. D - Podişul Getic; E - Podişul Someşan;
2. 7 - Timiş; 8 - Suceava.
B.1. F; 2."Covasna; 3. Baia Mare.
C. 1.c;2.d;3.a;4. c; 5. d.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud este format din calcare acoperite cu loess, iar Podişul Getic este format din marne, argile, nisipuri, pietrişuri;
- deosebire: Altitudinea Podişului Dobrogei de Sud este redusă (150-200 m), în timp ce Podişul Getic ajuTige la cea. 700 m în partea nordică;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin sedimentare.
E.- poziţia geografică determină diferenţa de radiaţie solară globală care se reflectă in diferenţa de temperatură - 2p;
- altitudinea reliefului determină scăderea temperaturii aerului o dată cu creşterea acesteia - 2p

Varianta 95
A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); A - Podişul Târnavelor;
2. 7 - Cluj-Napoca; 10 - Călăraşi.
B.1. sedimentare; 2. Jiu; 3. răsfirate.
C.1.a;2. c;3. a; 4. d; 5. c.
D.1. C - Câmpia Moldovei şi G - Munţii Banatului:
- deosebire: în Câmpia Moldovei este specific climatul de dealuri joase, iar în Munţii Banatului climatul montan;
- deosebire: în Câmpia Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate, iar în Munţii Banatului influenţe climatice submediteraneene.
2. D - Subcarpaţii Curburii şi H - Podişul Mehedinţi:
- deosebire: Subcarpaţii Curburii sunt formaţi din marne, argile, nisipuri, pietrişuri, iar Podişul Mehedinţi din şisturi cristaline şi calcare.
E.1. Un factor natural care favorizează dezvoltarea arealelor viticole extinse în regiunile deluroase: solurile.
2. Vegetaţia de stepă se dezvoltă în parte de est şi sud-est a Românie datorităcondiţiilor climatice (precipitaţii reduse, durata mare a perioadei de secetă din timpul verii).

Varianta 96
A.1. D - Câmpia Transilvaniei, H - Câmpia Olteniei;
2. 8 - Crişul Alb, 12 - Bârlad.
B.1. E; 2. H - Câmpia Olteniei; 3. G.
C.1.b;2.d;3. a;4.c;5.a.
D.- deosebire: în Subcarpaţii Getici există influenţe climatice submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei influenţe climatice pontice;
- deosebire: în Subcarpaţii Getici există precipitaţii medii de 800 mm/an, iar în Podişul Dobrogei precipitaţii medii de 500 mm/an;
- deosebire: în Subcarpaţii Getici există temperaturi medii de 8-9 °C, iar în Podişul Dobrogei temperaturi medii de 10-11 " C
E.- suprafaţa redusă a uscatului - 2p;
- reprezintă cea mai extinsă arie forestieră a ţării - 2p.

Varianta 97
A.1. B - Carpaţii Curburii, G - Câmpia de Vest;
2. 7 - Moldova, 9 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Moldovei; 2. Podişul Getic; 3. Târgu Jiu.
C.1.a;2.d;3. a; 4. c;5.d.
D.- asemănare: ambele unităţi de relief, B - Carpaţii de Curbură şi H - Grupele Parâng ş Retezat-Godeanu, s-au format în orogeneza alpină;
- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură predomină rocile sedimentare, iar în H - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu predomină rocile metamorfice (şisturi cristaline);
- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură altitudinile sunt mai mici (1954 m - Ciucaş) decât în H - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu unde altitudinile sunt mai mari (2519 m - Parâng) ş pronunţat relief glaciar.
E.1. creşterea economică.
2. suprapăşunatul.

Varianta 98
A.1. A - Podişul Târnavelor, C - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 3 - Jiu, 4 - Prut.
B.1. Oradea; 2. 5; 3. Podişul Someşan.
C.1. a; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d.
D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei s-au format prin încreţirea scoarţe iar Câmpia Moldovei prin sedimentare;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt alcătuiţi din roci vulcanice metamorfice şi fliş, iar Câmpia Moldovei din sedimente moi;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei au altitudinea cea mai mare în Vârful Pietrosu Rodnei (2303 m), iar Câmpia Moldovei în Dealul Cozancea (265 m).
E.- climatul răcoros
- interfluviile ascuţite cu pante abrupte, fragmentare ridicată şi soluri acide nefertile.

Varianta 99
A.1. C - Podişul Târnavelor, F - Câmpia Jijiei; 2.1 - Târgovişte, 6 - Piatra Neamţ.
B.1.3; 2. 8; 3. E.
C.1.a;2. c;3. c;4. b; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Mehedinţi apar roci şisturi cristaline, iar în Subcarpaţii de Curbura roci sedimentare;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi densitatea fragmentării este mai redusă decât in Subcarpaţii de Curbură unde tectonizarea duce la apariţia a numeroase depresiuni şi dealuri un grad ridicat de fragmentare.
- asemănare: în Podişul Mehedinţi apare relief carstic, iar în Subcarpaţii de Curbura apare relief pseudocarstic dezvoltat pe sare;
E.1. Influenţele continental aride în est cu precipitaţii mai scăzute (sub 500 mm/an) si oceanice umede în vest.
2. Interfluviile largi, netede, cu soluri productive-cernoziomuri levigate.

Varianta 100
A.1. B - Carpaţii de Curbură, G - Sucarpaţii Moldovei;
2. 10 - Ialomiţa, 12 - Crişul Alb.
B.1. A; 2. Petoşani; 3.11.
C.1.b;2. b; 3. a; 4. b; 5. b.
D.- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este prezent un etaj climatic de câmpie, iar în G (Subcarpaţii Moldovei) un etaj climatic de deal şi podiş;
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este o temperatură medie de 10-11 °C, iar în G (Subcarpaţii Moldovei) temperatura medie este de 8-9 °C.
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) influenţele climatice sunt submediteraneene, iar în G (Subcarpaţii Moldovei) influenţele climatice sunt continental aride estice.
E.1. relief neted de 500-600 m altitudine.
2. existenţa hidrocarburilor în zonele adiacente sau limitrofe (în Subcarpaţi).

Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul I
viewtopic.php?f=349&t=1823
Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul II viewtopic.php?f=349&t=1824
Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul III viewtopic.php?f=349&t=1825
adriana2009
Moderator
 
Mesaje: 43
Membru din: Sâm Iun 13, 2009 10:50 am

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Geografie

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Niciun utilizator înregistrat