Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 1

Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 1

Mesajde adriana2009 pe Sâm Iun 13, 2009 10:54 am

Varianta1
A.1.D-Danemarca;G-Estonia.
2.1-Madrid;4-Berlin
B.1.A(Portugalia);2.Praga;3.C(UK)
C.1-c;2-b;3-a;4-d;5-a.
D.Deosebiri:- in Europa Nordica sunt prezente tipurile de clima:subpolar,temperat-oceanic,iar in Europa Sudica ,cel subtropical.-Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-in Europa nordica apar influente oceanice si polare,iar in Europa Sudica pregnante sun influentele mediteraneene si nord-africane.
E.1.prezenta ghetarilor cuaternari de calota,datorita latitudinii ridicate si a celor montani datorita reliefului.
2.bilantul natural negativ datorita scaderii natalitatii.

Varianta 2
A.1.C-Italia;D-Spania.
2.7-Londra;12-Atena.
B.1.C(Italia)2.D(Spania)3.J(Finlanda).
C.1-b;2-d;3-c;4-b;5-b;
D.Deosebiri:-Muntii Alpi s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii s-au format in orogeneza caledoniana.-Altitudinea maxima in Muntii Alpi ajunge la 4807 m (Vf. Mont Blanc),iar in Muntii Scandinaviei la 2469 m (Vf. Galdhopiggen).
Asemanare:-Prezenta a reliefului glaciar in ambele unitati montane.
E.1.altitudini de peste 3000 m.
2.circulatia predominant vestica a maselor de are;scade intensitatea vanturilor de vest de la vest la est.

Varianta 3
A.1.B-Portugalia;D-UK si irlanda de nord
2.3- Madrid;10-Moscova
B.1.15(paris);2.I(ungaria)3.F(Islanda).
C.1-b;2-c;3-a;4-d;5-c.
D.Deosebiri:-in Nordul Europei se intalneste climatul subpolar,iar in sudul Europei climatul subtropical.- Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-precipitatii medii anuale,in climatul subpolar sunt cuprinse intre 500-800 mm,predominant sub forma de ninsoare,in climatul subtropical precipitatiile medii anuale au valori cuprinse intre 600-900 mm,dominant in octombrie si aprilie.
E.1.in unele state europene imbatranirea deomgrafica a determinat un deficit de forta de munca,de aceea s-a apelat la forta de munca externa.(SAU)-costul mai scazut al fortei de munca externe.
2.o cauza este clima temperat oceanica din Norvegia,influentata de Curentul Golfului,la care se adauga natura substratului muntos pentru a explica prezenta padurilor din Norvegia,pe cand in Groenlanda clima subpolara si polara,cu vanturi puternice si temperaturi foarte scazute a favorizat instalarea ghetarilor.

Varianta 4
A.1.D-Polonia;H-Bulgaria;
2.4-Oslo;6-Praga.
B.1.temperat-oceanic;2.Sena;3.Amsterdam.
C.1-b;2-a;3-a;4-b;5-c.
D.Deosebiri:-Muntii Ural s-au format in orogeneza hercinica,iar Muntii Alpi in orogeneza Alpina:-Inaltimea media e mult mai redusa pentru Muntii Ural (au aspect de dealuri):-Fragmentarea e mult mai accentuata pentru Muntii Ural,care au in schimb o lungime mult mai mare(2000 km fata de 1200 km pentru Mtii Alpi).
Asemanare:-modul de formare(prin incretirea scoartei).
E.a.Clima Europei e influentata de latitudine,relief,oceanele si marile care o inconjoara.
b.Sporul natural foarte redus in Europa are drept consecinte incetinirea cresterii poulatiei,imbatranirea demografica,scaderea potentialului fortei de munca a populatiei.

Varianta 5
A.1.E-Belgia;J-Grecia;
2.4-Minsk;7-Riga
B.1.Baltica;2.1;3.Alpi.
C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.Deosebiri:-Muntii Carpati s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii Ural in orogeneza hercinica:-Mtii Carpati au altitudinea maxima de 2655m (Vf. Gerlachovsky),iar in Mtii Ural este de 1894m(Vf Narodnaia).
Asemanare:-Mtii Carpati si Mtii Ural s-au format prin cutarea scoartei.(SAU)-prezenta reliefului glaciar.
E.1.Estuarele la varsarea fluviilor in Oceanul Atlantic s-au format datorita amplitudinii mari a mareelor.
2.Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigatiei fluvio-maritime.

Varianta 6
A.1.G-Bosnia si Hertegovina;I-Suedia.
2.3-Amsterdam;4-Moscova.
B.1.C;2.Dunarea;3.Baltica.
C.1-c;2-c;3-a;4-b;5-b.
D.Deosebiri:-Campia Europei de Est este dezvoltata pe o structura rigida,apartinand Platformei Est-Europene,pe cand Campia Padului este o campie de acumulare fluviala:-Campia Europei de Est are varsta proterozoica,pe cand Campia Padului s-a format mai tarziu,in cuaternar.
Asemanare:-ambele regiuni au relief de campie,cu interfluvii netede si vai largi.
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si subpolar;-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.

Varianta 7
A.1.C-Italia;I-Danemarca;
2.6-Kiev;12-Reykjavik.
B.1.Germania;2.Minsk;3.9.
C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
D.Deosebiri:-In Peninsula Iberica altitudinile depasesc 3000 m,pe cand in Peninsula Scandinavica altitudinea maxima este de 2479 m:-Muntii Scandinaviei sunt munti vechi,erodati,formati in timpul orogenezei caledoniene;muntii din Peninsula Iberica sunt tineri,cu creste ascutite,inaltati in timpul orogenezei alpine.
Asemanare:-in ambele peninsule muntii s-au format prin cutare,in timpul proceselor orogenice,in ambele regiuni este prezent relieful glaciar.
E.-situare la distanta mare de Oceanul Atlantic,ceea ce determina cantitati reduse de precipitatii:-extensiunea mare a masei continentale,ceea ce determina amplitudini termice tot mai mari spre est.

Varianta 8
A.1.H-Bosnia-Hertegovina;G-Letonia.
2.3-Dublin;10-Praga.
B.1.Belarus;2.E;3.A.
C.1-a;2-c;3-b;4-b5-a.
D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari in Europa Centrala (peste 750 mm\an)fata de Europa de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice sunt mai mici in Europa Centrala fata de Europa de Est.
Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica este predominant vestica.
E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean,carora li se datoreaza existenta a numeroase vestigii antice si medievale:-primele capacitati de cazare turistica,in regiunile cu un potential natural deosebit (litoralul mediteranean,Muntii Alpi);turismul de masa a aparut in tarile europene industrializate timpuri.

Varianta 9
A.1.B-UK;F-Belgia.
2.1-Atena;9-Varsovia.
B1.J;2.Oslo;3.G
C.1-d;2-d;3-b;4-c;5-d.
D.Deosebiri:-In Italia tipul predominant de clima este mediteranean,in Noevegia cel temperat-continental si in sxtremitatea nordica,cel subpolar:-temperaturile medii anuale sunt peste 15 grade C in Italia,pe cand In Norvega se situeaza sub 5 grade C:-in Italia,vara se fac simtite vanturi fierbinti din nordul Africi;in Norvegia sunt frecvente invaziile de are polar.
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si cubpolar;
-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.

Varianta 10
A.1.D-Franta;H-Elvetia.
2.3-Reykjavik;7-Zagreb.
B.1.Irlanda;2.G;3.Lisabona.
C.1-a;2-c;3-a;4-b;5-c.
D.B-Irlanda;H-Elvetia
Deosebiri:-daca in Irlanda este caracteristic climatul temperat-oceanic,in Elvetia se intalneste un climat temperat-continental:-In Irlanda amplitudinea termica este mult mai redusa valoric decat in Elveta:-In Irlanda isi fac simtita prezenta vanturile de vest care aduc precipitatii bogate,pe cand in Elvetia influenta acestora este nesemnificativa.
E.-Rinul are un regim hidrologic complex deoarece strabate regiuni variate din punct de vedere morfologic si climatic.
-In cursul superior topirea zapezii in lunile de primavara determina debite bogate.
Varianta 11
A. 1. B - Portugalia; F - Belgia;2. 5 - Stockholm; 6 - Berlin.
B.1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia.
C.1-b;2-b;3-c;4-b;5-c.
D.- deosebire: varietatea mai mare a reliefului Bulgariei, comparativ cu eel al Irlandei (relieful Irlandei este constituit, Tn cea mai mare parte, dintr-o campie joasa, acoperita cu mlastini, laeuri, turbarii si pasuni, Tncadrata de dealuri si munti josi, Tnrtimp ce relieful Bulgariei este mai Variat, reprezentat de munti, de podisuri si de campii, relieful malt fiind dominant);
- deosebire: altitudinile reliefului Bulgariei sunt mai rnari decat ale reliefului Irlandei (Tn Bulgaria, Munfii Rila, cu varful Musala, ajung la 2925 m altitudine maxima, Tn timp ce Tn Irlanda altitudinea maxima abia depaseste 1000 m);
- deosebire: teritoriul Irlandei a fost modelat, Tn cea mai mare parte, de eroziunea glaciara, Tn timp ce relieful glaciar apare Tn Bulgaria doar la altitudini de peste 1800-2000 m (Tn Muntii Stara Planina, Rodopi, Finn si Rila).
E.1. doua materii prime folosite Tn industria siderurgica: minereul defiersi carbunii superior!;
2. doua state europene cu pondere Tnsemnata Tn industria siderurgica: Germania, Marea Britanie.

Varianta 12
A.1. A - Elvejia; D - Lituania; 2.13-Zagreb; 15-Sofia.
B.1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Tamisa.
C. 1-d;2-c;3-d;4-d;5-d.
D.- deosebire: clima Finlandei este subpolara Tn nord si temperata-rece cu nuanta continental Tn centru si sud, Tn timp ce Italia are un climat mediteranean;
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Finlanda sunt cuprinse Tntre 2-6 °C, Tn centru si Tntre 0 si 4 °C Tn nord, Tn timp ce temperatura medie anuala Tn Italia este de 15 °C;
- deosebire: Tn Finlanda iernile sunt lungi, aspre si cu temperaturi foarte scazute, Tn timp ce Tn Italia iemile sunt blande si ploioase.
E.- regimul termic, care determina o curgere redusa de iarna pentru raurile si fluviile care se varsa Tn Oceanul Artic (din cauza mghetului), comparativ. cu raurile si fluviile care ajung Tn Marea Mediterana, care au o curgere bogata iarna (datorita temperaturilor pozitive, dar si a cantitdtilor mai man de precipitatii lichide);
- catenele montane (Alpi, Carpati, Pirinei etc.) prelungesc perioada curgerilor bogate pan§ Tn prim§van5 (Tn cazul Alpilor si a Pirineilor) sau pana Tn van5 (Tn cazul Carpa}ilor).

Varianta 13
A.1. D - Cehia; G - Portugalia;2. 5 - Londra; 9 - Vilnius.
B.1. J (Islanda); 2. Balcanice; 3. B (Olanda).
C.1 - c; 2 - a; 3 - a; 4 - d; 5 - d.
D.- deosebire: climatul Irlandei este temperat-oceanic, Tn timp ce Grecia are un climat mediteranean;
- deosebire: Irlanda beneficiaza de precipitatii bogate in tot cursul anului (peste 1000 mm/an), Tn timp ce Tn Grecia verile sunt foarte secetoase, precipitatiile cad aproape exciusiv iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat pe muntii Tnalti;
- deosebire: Tn Irlanda amplitudinile termice anuale sunt reduse, verile sunt racoroase si umede, Tn timp ce Tn Grecia verile sunt toride, secetoase, cu un numar mare de zile senine.
E. - Etna, Vezuviu, Stromboli;
- bazinul mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creaza o tensiune continua (specifica zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe langa miscari orogenetice, si fracturari ale scoartei ce due la vulcanism activ.

Varianta 14
A.1. F - Spania; G - Austria; 2.2- Varsovia; 9 - Lisabona.
B.1. H (Norvegia); 2. E (Bulgaria); 3, C (Germania).
C.A - b; 2 - b; 3 - a; 4 - d; 5 - d.
D.- deosebire: Tn Italia climatul este mediteranean, Tn timp ce Tn Norvegia climatul este temperat-oceanic, Tn cea mai mare parte, doar Tn nordul extrem devenind subpolar;
- deosebire: Tn Norvegia precipita{iile medii multianuale sunt mult mai ridicate (peste 1500-2000 mm/an si chiar peste, Tn spatiul montan) si au o distribujie relativ uniforms Tn cursul anului (mai mar) iama), Tn timp ce Tn Italia precipitate scad sub 1000 mm/an (cu exceptia Munfilor Alpi) si cad, aproape exclusiv, iarna;
- deosebire: Tn Norvegia verile sunt racoroase si umede, nebulozitatea este accentuata, Tn timp ce Tn Italia verile sunt toride $i secetoase, cu un numar mare de zile senine.
E. - principala insula a Arhipelagului Britanic are o desfasurare longitudinala (de-a lungul meridianelor), pe axa N-S, si este foarte Tngusta Tn lajime (pe axa E-V), iar cateneie muntoase sunt orientate aproximativ pe direcjia E-V, meat orice arter§ hidrografica are o distanta mica de parcurs pana la o mare sau ocean;
- desi scurte, raurile Marii Britanii au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita climatuiui temperat-oceanic (vecinatatea oceanului justifies dominanta vanturilorde vest, totdeauna umede, fapt ce expiicS abundenta ploilor, nebulozitatea accentuata Tn mare parte din an si umiditatea sporita din timpul iernii, cantitatile de precipitatii anuale depasind 1000 mm si asigurand debitele bogate ale raurilor).

Varianta 15
A.1.A- Germania; B - Ucraina; 2. 7-Dublin; 11-Madrid.
B. 1. 5 (Oslo); 2. G (Federatia Rusa); 3. 13. (Reykjavik).
C.1 - c; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - c.
D.- asemanare: atat campiile litorale din Germania cat si campiile litorale din Italia au climate de tip maritim, cu influenta marii asupra uscatului din imediata vecinatate, cu temperaturi moderate si cu frecventa brizelor marine;
- deosebire: campiile litorale din Germania au un climat oceanic, cu veri racoroase si umede. Tn timp ce campiile litorale din Italia au un climat medjteranean, cu temperaturi mai ridicate si veri calduroase si secetoase;
- deosebire: Tn campiile litorale de pe fatada atlantica a Germaniei cad precipitatii bogate Tn tot cursul anului (peste 800 mm/an, mai mari iarna, Tn timp ce Tn campiile litorale ale Italiei precipitatiile cad aproape Tn exclusivitate iarna (de regula sub 700 mm/an).
E.- majoritatea tecurilor din campiile Suediei sunt lacuri glaciare, formate Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocene, retrasa Tn prezent spre nord;
- ele s-au format Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocena (Tntre valurile morenice), retrasa Tn prezent spre nordul extrem al continentului

Varianta 16
A. 1. E - Macedonia; I - Elvetia;
2. 1 - Roma; 4 - Sofia.
B.1. Moscova; 2. Pirinei; 3. oceanica.
C.1-a;2-d;3-a;4-a;5-b.
D.- deosebire: Tn statul A (Spania) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic si mediteranean, iar Tn statul J (Finlanda) este temperat-continental rece si subpolar;
- deosebire: Tn statul A (Spania) doming vanturile de vest, Tn timp ce Tn statul J (Finlanda) bat vanturile polare; - 2p.
- deosebire: Tn statul A (Spania) temperaturile medii ale lunilor extreme sunt de 10°C (ianuarie), respectiv peste 25°C (iulie), Tn timp ce Tn statul J (Finlanda), 5-6 luni pe an sunt temperaturi medii negative; media lunii iulie situandu-se Tntre 10°C si 15°C. - 2p.
E.- desfasurarea Tn latitudine a continentului;
- scaderea valorii bilantului radiativ dinspre sudul spre nordul continentului.

Varianta 17

A.1. B - Belarus; I - Elvetia;
2. 3 - Varsovia; 10 - Lisabona.
B.1. Balcanica; 2. J; 3. 2.
C.1-d;2-c;3-d;4-c;5-a.
D.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic, iar Tn statui G (Moldova) este temperat-continental; - 2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) este caracteristica circulatia maselor de aer vestice, umede si racoroase, Tn timp ce Tn statui G (Moldova) este caracteristica circulatia maselor de aer nordice si est-continentale; rece si umed Tn nord, mai cald si arid Tn sud; - 2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) precipitatiile medihenuale sunt Tntre 800-1000 mm/an, Tn timp ce Tn statui G (Moldova), precipitatiile medii anuale au valori Tntre 600 mm/an, Tn zona de podi$, $i 350 mm/an, Tn campiile din sud. - 2p.
E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de1 campie. si de dealuri joase este ospitalier pentru populate; - 2p.
- tipurile de clima din zona temperate (mediteraneeana, temperat-oceanica, temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn timp ce clima subpolara este neospitaliera pentru raspandirea^ populatiei. - 2p.

Varianta 18
A.1. A - Slovacia; C - Grecia;
2. 2 - Dublin; 8 - Varsovia.
•s-
B.1. Balcanica; 2. Baltics; 3. Lisabona.
C.1-c;2-b;3-c;4-c;5-d,
D.- asemanare: Tn ambele state, E (Frant,a) si F (Regatul Unit al Marii Britanii), exists unitati de relief de vechi de vdrstd hercinica; - 2p.
-deosebire: altitudinea maxim§ a reliefului din statul E (Franta) se ridica la 4.807 m (Vf. Mont Blanc) Tn Muntii Alpi, Tn timp ce, altitudinea maxima Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) ajunge doar la 1.343 m (Vf. Ben Nevis); - 2p.
- deosebire: Tn mun|ii tineri (Muntii Alpi) din statul E (Franca) este bine dezvoltat relieful glaciar, Tn timp ce acest tip de relief lipseste din statul F (Regatul Unit al Marii Britanii). - 2p.
E.- latitudinea mare, la peste 60° lat N; (altitudinea mare, de peste 2000 m); - 2p
-Alpii Scandinaviei, au fostafectati Tn Cuatemarde glaciatiune, fiind acoperiti de calota glaciara care, prin eroziune, a modelat v§i si circuit glaciare. - 2p

Varianta 19
A.1. H - Estonia; J - Ucraina;
2. 3-Moscova; 13-Sofia.
B.1. Tamisa; 2. Apenini; 3. Grecia.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: Tn statui G (Islanda) climatul este temperat-oceanic si subpolar, Tn timp ce Tn statui I (Ucraina) climatul este temperat-continental excesiv; - 2p.
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (500- 800 mm/an), predomi¬nant sub forma de zapada si repartizate uniform Tn statui G (Islanda), Tn timp ce Tn statui I (Ucraina), precipitatiile sunt mai reduse (300-500 mm/an) si repartizate neuniform Tn timpul anuiui (cad predominant vara, sub forma de averse); - 2p.
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai mari Tn statui I (Ucraina) si reduse Tn statui G (Islanda). - 2p.
E.- conditii climatice restrictive: climat temperat rece si subpolar Tn nord, cu temperaturi scazute si vanturi puternice; - 2 p.
- conditii improprii pentru agricultural solurile au fertilitate scazuta, Tn mare parte a anuiui fiind Tnghetate, Tn partea nordica. - 2p.

Varianta 20
A.1, B - Franja; D - Bulgaria; 2.12-Bruxelles; 14-Mlnsk,
B.1, Baltlcfi; 2. Llsabona;,3, Scandlnave,
*
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-d.
D.- asemanare: atat in statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat si Tn statul G (Norvegia) este prezent climatui este temperat-oceanic; - 2p.
- asemanare: precipitajiile medii anuale sunt ridicate (peste 1000 mm/an) atat Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat,si Tn statul G (Norvegia), fiind repartizate uniform Tn timpul anului; - 2p.
- asemanare: verile sunt umede si rScoroase cu nebuiozitate ridicata Tn ambele state. - 2p.
E.- caile de comunicatie ale Franfei formeazS o retea diversificatS si complementara;
- traficul persoanelor si al produselor este realizat prin mijloace de transport variate: cai ferate - cu densitati ridicate; refele rutiere modeme (autostrazi) completate de lucrari de arta rutiera (ex. terminalul Calais); noduri de navigate aeriand (Paris) deservite de mari companii aeriene.

Varianta 21
A.1. H - Slovacia; J - Austria;
2. 1 - Praga; 5 - Belgrad.
B.1. Dunarea;2. Dublin; 3. 9.
C.1 - d; 2 - b; 3 - c; 4 - c; 5 - a.
0
D.- asemanare: atat in statul notat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F este caracteristic un climat subtropical;
- asemanare: atat in statul marcat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F se resimt influence mediteraneene (ierni blande si umede, veri calde si uscate);
- asemanare: izoterma 15° Celsius intersecteaza atat statului marcat pe harta cu litera A, cat si statului marcat pe harta cu litera F.
E.- relieful accidental;
- climatul rece.

Varianta 22
A.1. A - Portugalia; I - Cehla; 2.4 - Viena; 8 - Belgrad.
B.1. Suedia; 2. Lituania; 3. Berlin.
C.1-d;2»b;3-c;4-d;5-c.
D.- deosebire: relieful Peninsulei Scandinave este de varsta precambriana si caledoniana, pe cand relieful Pensinsulei Iberice este de varsta hercinicS si alpind;
- deosebire: Tn Peninsula ScandinavS relieful este dispus Tn trepte de la SE catre NV, pe cdnd Tn Peninsula IbaricS treptele Tnalte alterneazS cu treptele joase;
- asemdnare: si Tn Peninsula Scandinava, si Tn Peninsula Ibericd este dezvoltat relieful glaciar.
E.- vecinatatea mdrilor si oceanelor;
- relieful prin altitudine si orientare.

Varianta 23
A.1. J - Bulgaria; B - Estonia; 2.2- Lisabona; 8 - Vilnius.
B.1./Iovacia; 2. G;3. E.
C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-c.
D.- deosebire: Peninsula Scandinava are un climat temperat-oceanic si subpolar, pe cand Peninsula Balcanica are un climat subtropical;
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 0 - 12 °C, pe cand Tn Peninsula Balcanica, temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 14 - 18° C;
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava, cat si Tn Peninsula Balcanica, exista o clima etajata, m munti.
E.-clima temperat-oceanica si mediteraneana;
- refieful, prin altitudine.

Varianta 24
A.1. F - Austria; I - Finlanda;
2. 4-Tirana; 11 - Praga.
B.1.Norvegia;2.A;3.J.
C.1-b;2-d;3-d;4-b;5-d.
D.- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B este o clima temperat-oceanica cSnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J este o clima meditaraneana;
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt de 7 - 12°C Tn statul marcat, pe harta, litera B, pe cand Tn statul marcat, pe harta, cu litera J, acestea sunt de 14 - 18* C;
- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B verile sunt racoroase (18 - 20° C; umede, pe cflnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J verile sunt toride si aride.
E. 1. - energia eollana;
- energia mareelor.
2.-Olanda;
-Franta.

Varianta 25
A,1.A-Spania;H-ltalia; 2.3- Lisabona; 10 - Paris.
B.1.lrlandei;2.Tallin;3. H.
C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
0.- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au fost Tnaltati de orogeneza caledoniana, pe can Muntii Carpati au fost mal|ati de orogeneza alpina;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au o desfasurare NE - SV, pe cand Muntii Carpati; o desfasurare sub forma de arc de cere;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi sunt putemicfragmentati, fapt pentru care masivitate este redusa (sub 2000 m), pe cand Muntii Carpati au o compactitate mai mare, fapt pentru ?i masivitatea este mai expresiva (peste 2500 m).
E.-Europa de Vest primeste o cantitate medie de precipitatii, de 800 - 2000 mm, datori vecinatatii Oceanului Atlantic;
- Europa de Est primeste o cantitate mai scazuta de precipitatii, 250 - 800 mm, daton vastitatii uscatului si departarii de Oceanul Atlantic.

Varianta 26
A1. C - Franta; D - Portugalia;
2.9-Helsinki; 12-Roma.
B.1. Suedia; 2. Tibru; 3. Belarus.
C.1-c;2-d;3-b;4-c;5-b.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, temperat-cor nental si subpolar, iar Tn peninsula Italics, climat mediteranean;
- deosebire: temperature medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iarln Penmj sula Italica, temperatura medie este de 15-18 °C;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavd au valori de 2000-3000 mm/an fatada atlantica, iar Tn Peninsula Italica au valori medii de 600-1200 mm/an.
E - ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani Tntre 15-20% din totalul populatiei, statt Europei Vestice devenind spatiul unui dramatism demografic si datorita natalitatii scazute - 2p;
- statele Europei Vestice au cea mai ridicata speranta medie de viafa de pe Glob -

Varianta 27
A.1. B - Bulgaria, E - Regatul Unit at Marii Britanii si al Irtandei de Nord;
2. 1 - Bruxelles, 3 - Lisabona.
B.1. Ungaria; 2. A; 3. D.
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - b.
D.- deosebire: Muntii Scandinaviei sunt formafi Tn orogeneza caledonica, iar Muntii Alpifl orogeneza alpina, de data mai recenta;
- deosebire: altitudinile din Muntii Alpi sunt mult mai mari: 4807 m (Varful Mont Blanc).; Tn muntii Scandinaviei altitudinea maxima este de 2469 m Tn Varful Galdhopiggen;,
- asemanare: Tn ambele unitati exista relief glaciar bine dezvoltat, cu forme spec circuri glaciare, vai glaciare, valuri de morene, creste ascutite etc. *
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori/an), ponderea scazuta a grupei de pop tanara si ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani (Tntre 15-20% din totalul populatiei) in Tn Europa dramatismul demografic;
- apar situa|ii Tn care populatiile sustinute de sistemele de pensii sunt foarte numero iar populatia activa se reduce, ceea ce poate duce la colapsul sistemelor respective.

Varianta 28
A.1. A - Franfa; D - Ucraina;
2. 7 - Berna; 14 - Varsovia.
B.1. Vilnius. 2. Portugalia. 3. Spania.
C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - a; 5 - c.
D.- asemSnare: ambele unit§t,i, Campia Padului si Campia Panoniei, s-au format pn colmatarea unor zone de subsidenja, au roci sedimentare;
- asemanare: ambele campii, Campia Padului si Campia Panoniei, au altitudini redu (sub 150 m), dar au si sectoare mai fnalte la contactul cu regiunile limjtrofe;
- asemanare: gradul de fragmentare este scazut pe ambele campii, aparand interflu netede si largi.
E. Se acorda 4 puncte, cate dou£ puncte pentru fiecare argument corect, astfel:
- In aceste trei tari: Romania, Ucraina, Moldova, exista suprafefe arabile cu ponde ridicate;
- solurile sunt din clasa molisolurilor, au fertilitate si productivitate foarte mare, ap suprafete frigate, iar pe zonele de deal si podjs se practica viticultura si pomicultura.

Varianta 29
A.1. C - Letonia; H - Olanda;2. 5 - Madrid; 9 - Belgrad.
B.1.6; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. Dunarea.
C.1 -c;2-a;3-a;4-c; 5-d.
D.- asemanare: ambele peninsule, Peninsula Italica si Peninsula Iberica, au clima mediteranean cu veri caniculare si secetoase si ierni relativ calde si umede;
- asemanare: temperaturile medii anuale sunt Tn ambele peninsule cotate la peste 15 grade Celsius;
- asemanare: precipitatiile medii sunt de 750-100 mm/an, mai ridicate pe zonele mon tane de 1000-2000 mm/an Tn ambele peninsule mai sus amintite.
E. - Valea Rhinului are densitate mare, de peste 200 loc./kmp mai ales Tn portiunile cursulii| mediu si inferior, Tn Germania si Olanda atingand valori maxime Tn conurbatia Rhin-Rhur;
- Valea Rhinului are multiple resurse naturale de subsol, aparzone industriale extrem de
dezvoltate, iar Rhinul este eel mai important fluviu navigabil european.

Varianta 30
A.1. E- Irlanda; F-Spania;2. 5 - Lisabpna; 10 - Sofia.
B.1.12; 2. Lituania;3. Belgia.
C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - a.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, climat temperat-
continental si climat subpolar, iar Tn Peninsula Balcahica climat mediteranean - 2p;
. - deosebire: temperatura medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iar Tn Penin-1
sula Balcanica temperatura medie este de 12 -18 °C - 2p;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinava au valor! de 2000-3000 mm/an -1 fafada atlantica, iarTn Peninsula BalcanicS au valori medii de 600-1200 mm/an - 2p.
E. - in ambele peninsule, Iberica si Italica, exists climS mediteraneana cu veri calde s secetoase si cu ierni farS inghet si umede, climat propice pentru vi(a-de vie - 2p;
- vita-de-vie este o planta endemica-mediteraneana, iar Italia si Spania ocupa locui doi s trei pe plan mondial la produced de struguri, iar Portugalia Tn primele zece - 2p,

Varianta 31

A.1. A - Suedia; G - R. Moldova;2. 3 - Bruxelles; 7 - Varsovia.
B.1 - Lisabona; 2 - Sena ; 3 - F.
C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - b.
D.- deosebire: Tn Portugalia climatul este mediteranean, iar Tn Belarus climatul este tempera!-1 continental;
- deosebire; precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Portugalia si repartizate I neuniform Tn timpul anului (veri calde si secetoase, iemi blande si ploioase) si mai reduse, Tr Belarus;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Belarus decat Tn Portugalia.
E.- nordul Italiei (CSmpia Padului, zona Piemont si aria montana Tnconjuratoare) reprezinta regiunea economica cea mai dezvoltata, unde este repartizata cea mai mare parte a Industrie constructoare de masini, industria chimica, sectorul tertiar si sudul Italiei, subdezvoltat;
- Tn nordul Italiei se gaseste principala regiune agricola a tarii, unde se practica o agriculture intensiva de mare productivitate, iar sudul Italiei are o agriculture de subzistenta.

Varianta 32
A.1. I - Olanda; J -Albania;2. 5 - Vilnius; 6 - Berna.
B.1.1; 2. B;3. Praga.
C.1-b;2-d;3-c;4-a;5-c.
D.B - Norvegia, G - Islands. AsemanSrir
- climat rece de tip oceanic;
- prezenfa vSnturilor de vest;
- temperature medie anuala are aceleasi valori Tn ambele \an.
E.- dezvoltarea industrials, nevoia de forta de muncd Tn industrie;
- amplasarea ramurilor industriale Tn orase a atras numerosi oameni.

Varianta 33
A.1. B - Belarus; E - Finlanda;2. 3 - Roma; 7 - Moscova.
B.1. F; 2. 14; 3. Luxemburg.
C.1-a;2-d;3-a;4-d;5-a.
D.- asemanare: atat Tn Franta cat si Tn Portugalia este caracteristica clima mediteraneana;
- asemanare: Tn ambele state, climatul mediteranean se caracterizeaza prin temperatura medie anuala de 15 °C;
- asemanare: Tn ambele state iernile sunt blande si ploioase, iar verile sunt calde si secetoase.
E.
- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de campie si de dealuri joase este ospitalier pentru populatie;
- tipurile de clima din zona temperata (mediteraneana, temperat-oceanica, temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn contrast cu clima subpolara, inospitaliera pentru raspandirea populatiei.

Varianta 34
A.1. A-lslanda;C-Albania;2. 7 - Budapesta; 12 - Tallin.
B.1. Bosnia si Herfegovina; 2. J; 3. Tibru. .
C.1 - c; 2 - c; 3 - a; 4 - a; 5 - c. •
D.:- deosebire: Tn unitatea B avem climat temporal si de tranzijie spre eel oceanic Tn H avem climat mediteranean si temperat-oceanic;
- deosebire: precipitatiile medii anuale Tn unitatea B sunt de 500-700 mm, iar Tn unitatea H depasesc pe cea mai mare suprafata 1000 mm;
- deosebire: temperature medie anuala Tn B este de 0-5 °C, iar Tn unitatea H este Tn medie de 154°C.
E.- prezenta unui ghefar de calota Tn Pleistocen, datorita climatului rece, care a creat relief
glaciar,
- altitudinea mare a Mun(ilor Alpi (peste 3000 m) face posibila existenta ghetarilor montani si Tn prezent.

Varianta 35
A.1. F - Franta; G - Germania;2. 6 - Praga; 7 - Viena.
B.1.G;2. H;3. Dunarea.
C.1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - a; 5 - c.
0.- deosebire: Tn Norvegia este un climat boreal cu tendinta oceanic!, iar Tn Spania este climat mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpui anului Tn Norvegia si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul pnului (veri toride si secetoase. ierni blande si ploioase) Tn Spania;
- deosebire: iemile sunt mai aspre Tn Norvegia decat Tn Spania.
E.- transformarea aproape completa a mediului de stepa si silvostepa Tn terenuri agricole care, utilizate intensiv, a determinat accelerarea proceselor de degradare ca urmare a spulberarii solului Tn perioadele secetoase;
- poluarea solului si a apelorfreatice cu ingrasaminte chimice si substante de combatere a daunatorilor din agricultural

Varianta 36
A.1. A - Cehia; H - Polonia;2.7 - Lisabona; 13 - Moscova.
B.1. Austria; 2.1 (Germania)j 3. G (Italia).
C.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - a; 5 - d.
D.- asemanare: ambele state au climat mediterenean;
- asemdnare: Tn ambele state sunt veri toride si secetoase, ierni blande si ploioase;
- asemanare: Tn ambele state bat vanturi fierbinti, dinspre continentul african (exemplu: Sirocco) sau: Tn ambele state temperatura medie anualS are valori ridicate (18°C).
E.1. fier, mangan;2. Marea Britanie, Suedia.

Varianta 37
A.1. A - Polonia; B - Irtanda;2. 3 - Helsinki; 4 - Kiev.
B.1. Dunarea; 2. F; 3. mediteranean.
C.1-d;2-b;3-b;4-c;5-d.
D.- deosebire: Alpii Scandinavi sunt munti vechi, format! fn timpul orogenezei caledonjene iar Muntii Alpi sunt munti tineri, format! fn timpul orogenezei alpine;
- deosebire: Alpii Scandinavi au altitudini mai reduse, abia depasind 2000 m, fn timp ce Muntii Alpi depSsesc 4000 m altitudine (4807 m - Varful Mont Blanc);
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin fncretjrea scoartei terestre.
E.- relieful determina diversitatea eiementelor climatice: precipitatiile cresc cu altitudinea, iar temperatura aerului si presiunea atmosferica scad;
- circulatia generala a atmosferei se desfasoara la nivelul continentului pe directie vest-est, ceea ce determina cantitati mari de precipita{ii m vestui Europei si scaderea acestora spre est.

Varianta 38
A.1. B - Cehia; E - Islanda; 2.1 - Madrid; 3 - Oslo.
B.1,C;2. B;3.A.
C.1-d;2-c;3-a;4-d;5-d.
D.- deosebfre: statul marcat, pe harta, cu litera A (Italia).are climd mediteraneanS, iar statu marcat, pe harta, cu litera D (Marea Britanie) are clima temperat-oceanicd;
- deosebire: fn Italia verile sunt elide si secetoase, Tn timp ce Tn Marea Britanie sunt | rficoroase si cu preclpitatii bogate;
- deosebire: fn Italia bat vdnturl fierbintl, dinspre Africa (exemplu: Sirocco), iar Tn Marea j Britanie bat vanturile de vest.
E.- majoritatea statelor europene au spor natural negatlv;
- mobilitatea popuia^el (Tn farile est-europene reducerea bruscfi a varstelor de pestej 85 de anl este mal pronuntati decdt Tn (firlle vest-europene, datorita absen{ei imigrantilor).

Varianta 39
B.1.B;2. 4; 3. Norvegia.
C.1-a;2-d;3-b;4-d;5-b.
D.- ddosebire: Muntii Alpi sunt munti tineri, format! Tn timpul orogenezei alpine, iar Muntii Ural sunt munti vechi, format! Tn orogeneza hercinica;
- deosebire: Muntii Alpi depasesc 4000 m altitudine (4807 m Varful Mont Blanc), Tn (imp ce Muntii Ural au altitudini reduse, fnaltimea medie fiind de 600 m;
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin Tncretirea scoartei terestre.
E.- conflictete interetnice; .
- factorii economic!.

Varianta 40
A.1. C - Lituania; F - Grecia;2. 3-Madrid; 15-Stockholm.
B.1. Dunare; 2. Berlin; 3.3.
C.1-c;2-a;3-d;4-b;5-a.
D.- deosebire: Peninsula lutianda are clima temperat*oceanicd, cu unele influents continentalism, iar Peninsula Balcanica are o clima mediteraneana;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda iernile sunt mai aspre, cu temperaturi negative,' timp ce Tn Peninsula Balcanica iernile sunt blande si ploioase;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda Tntalnim prezenfa maselor de aer vestice, iar i Peninsula BalcanicS, a celor de est si de^ud-est.
E.1. minereurile de fier, mangan; 2^. Suedia, Ucraina.

Varianta 41
A.1. A - Slovacia; B - Portugalia; 2.2- Varsovia; 8 - Bruxelles.
B.1.Tamisa;2. E;3. J.
C.1-b;2-a;3-b;4-b;5-a.
0.- deosebire: tn Peninsula Scandinavica apar influentele oceanice Tn vest si cele I continentale Tn est, iar Tn Peninsula Iberica se mtalnesc influente oceanice Tn nord, influente j mediteraneene Tn sud si est si influente continentale Tn centru si nord-est;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpu. j anului Tn Peninsula Scandinavica si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride | si secetoase, ierni blande si ploioase) Tn Peninsula Iberica;
- asemanare: prezenta influenfelor continentale si oceanice Tn cele doua peninsule.
E.- Norvegia are o desfasurare longitudinala, mun{ii avand aceeasi orientare, iar raurile ] au o distanfa mica de parcurs paha la varsarea Tn ocean.
.- desi scurte, raurile Norvegiei au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita climatului j temperat-oceanic, vanturile de vest aducand precipitatii de pana la 1000 mm anual.

Varianta 42

A.1. Lituania; Islanda;2. Berna; Stockholm.
B.1. Dunarea; 2. Grecia; 3. D.
C.1-d;2-d;3-b;4^d;5-b.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este tipul de climat subpolar, iar Tn Peninsua Italla este climat mediteranean.
- deosebire: temperatura medie anuala Tn Peninsula Scandinava este cuprinsa Tntn 0 si 5° C, iar Tn Peninsula Itafica este mult mai mare (15-18° C);
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinavia cat si Tn Peninsula Italia exista climat montap. |
E.- defrisarea padurilor ce determina torentialitate si alunecari de teren;
- pasunatul excesiv practical Tn unele regiuni montane.

Varianta 43
A.1. A - Cehia; G - Bosnia si Herzegovina; 2.12-Madrid; 13-Moscova.
B.1. J; 2. 4 Nordului; 3. Grecia.
C.1 - d; 2 - d; 3 - c; 4,- b; 5 - c.
*
D.- deosebire: in Irlanda (I) avem climat temperat-oceanic, iarm Belarus (F) Tntalnim clin temperat-continental;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (1000-2000 si peste 2000 mm/a Tn Irlanda, iar Tn Belarus precipitatiile au valori cuprinse Tntre 500-1000 mm/an;
- deosebire: iemile sunt mai aspre si geroase Tn Belarus decat Tn Irlanda, unde ninsori sunt rare.
E.- prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean, datorata climatului bland i prezenfei marii;
- re|ea foarte bine dezvoltata a statiunilor turistice si balneomaritime.

Varianta 44
A.1. E-Polonia; F-Austria;2: 3-Kiev; 10-Tirana.
B.1. H;2. Copenhaga; 3. D.
C.1-b;2-c;3-d;4-a;5-d.
D.- deosebire: Tn Olanda (C) Tntalnim climat temperat-oceanic, iar Tn Spania (I) predomin climatul mediteranean si eel dontinental;
- deosebire: amplitudinea termica este mai redusd Tn Olanda, unde iernile sunt blande! verile racoroase, pe cand Tn Spania diferenfele vara - iarna sunt foarte man;
- deosebire: valoarea precipitatiilor Tn Olanda este de 500-1000 mm/an, pe cand TQ Spans valorile fie suht mai ridicate Tn N (1000-2000 mm/an), fie mult mai scazute Tn centru (sub 500 mm/an).]
E.- cele mai vechi portiuni de uscat formate prin cutare au aparut Tn timpul orogenezei| caledoniene (Munfii Scandinaviei si Scotiei);
- orogeneza hercinica a avut ca rezultat formarea unul lant rflontan, astazi erodat, avand] o discontinuitate de-a lungul oontinentului, din Peninsula Iberica pana la MuntTi Ural;
- orogenezS alpha completeaza relieful Europe! prin cei mai Tnalfi munti;
- activitatea vulcanica a dat nastere unui lant vulcanic Tn Europa, astazi stins, si unor j insule vulcanice si vulcani activi.

Varianta 45
A.1. B - Danemarca; F - Letonia;2.3- Ljubljana; 8 - Tallin.
B. 1.J;2.Zagreb;3.C.
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - c; 5 - d.
D. deosebire: m statul C (Ucraina) este caracteristic climatul temperat-continentaI, ia statul D (Regatul Unit) climatul temperat-oceanic;
- deosebire: Tn Ucraina este caracteristic vantuLr|umit Crivat, iar Tn Regatul Unit su caracteristice vanturile de vest;
- deosebire: precipitatiile medii anuale din Ucraina sunt de 500-750 mm, iar Tn Regati Unit depasesc 1.000 mm.
E.- existenta unor orase (Milano, Torino, Geneva, Bologna, Venetja) cu mare potential < influenta care acopera o mare parte a nordului Italiei si unde activitatile industriale se coroborea cu activitati comerciale, agricole, cultural-administrative, turistice, portuane si de transport;
- migratia populafiei din sud cStre nord, dinspre MezzogiomO spre nordul industrial.' spre zone cu agriculture de piata.

Varianta 46
A. 1.D- Germania; J • Macedonia; 2. 2 - Minsk; 6 - Helsinki.
B.1.Tibru;2. G; 3. Grecia.
C. 1-b;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- asemanare: B - Spania, F - Italia au climat mediteranean cu veri caniculare si secetoase ierni mai calde si umede;
- asemanare: In ambele state, Spania si Italia, apar etaje climatice de campie, de deal si podis, de munte;
- asemdnare: temperaturile medii anuale Tn ambele state Spania si Italia sunt de peste 15 grade, valorile medii de precipita^ii se TncadreazS Tn ambele state Tntre 750-1000 mm/an, ma ridicate Tn zonele montane Tntre 1000-2000 mm/an.
E.- Tn Europa sudica este clima mediteraneana caracterizata prin veri calde si ierni blande
ce oferd conditii favorabile culturii citricelor.
- solurile rosii de tip ,terra rosa" sunt propice cultivSrii citricelor.

Varianta 47

A.1. A - Polonia; J - Olanda;2. 5 - Viena; 9 - Zagreb.
B.I.Arctic, 2. J, 3. Iberice.
C.1 - c; 2 - b; 3 - a; 4 - a; 5 - b.
D.- deosebire: statul C (Islanda) are climat temperat-oceanic si subpolar, iar statul
(Italia) are climat mediteranean; *
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt repartizate uniform Tn timpul anului Tn Island
si mai mult Tn timpul iernii Tn Italia; «
- deosebire: temperature medie anuala este mai scazuta Tn Islanda (0-5 °C) si ridicataTn Italia (15-18 °C).
E.1 - Europa dispune de importante resurse de petrol si gaze naturale cantonate mai ales] Tn Marea Nordului si zona Volga-Ural;
- resursele de huila, desi se exploateaza de mult timp, sunt Tnca importante Tn bazinelej Donetk, Silezia.
2. Norvergia, Regatul Unit - petrol; Ucraina, Polonia - huila.

Varianta 48
A.1. G - Belgia; I - Bosnia si Hsiiegovina; 2.1 - Praga; 4 - Roma.
B.1. Dunarea 2. Carpa{i-Tatra; 3.6.
C.1 - c; 2 - d; 3 - b; 4 - d; 5 - a.
D.- asemanare: atat Tn statul notat pe harta cu litera A (Spania), cat si statul marcat pe harta cu litera F (Grecia) este caracteristic climatul subtropical.
- asemanare: atat Tn Spania cat si Tn Grecia se resimt influentele mediteraneene cu iemi bl§nd4 si umede, veri calde si uscate;
- asemanare: Tn ambele state temperatura medie anuala are valori cuprinse Tntre 15-18 °c
E.- caile de comunicatie ale Germaniei formeaza o refea diversificata si compiementara;
- traficul persoaneler si al marfurilor este realizat prin variate mijloace de transport: cai ferate (cu densitate mare), retele rutiere modeme (autostrazi), noduri de transport aerian (Frank¬furt), cai fluviale (Rhin), transport maritim (porturile Hamburg, Bremenhaven).

Varianta 49
A.1. H - Estonia, I - Austria - 2p;2. 6 - Madrid;13 - Dublin - 2p.
B.1. Iberica: 2. C; 3. Londra.
C.1 - a; 2 - a 3 - c; 4 - c; 5 - a.
D.- asemanare: ambele sisteme montane, Carpa|ii ?i Pirineii, s-au format prin cutare i orogeneza alpina;
- asemanare: ambele unitati montane au un relief glaciar bine conturat;
- deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan vulcanic, iar Tn Muntii Pirinei nu i roci vulcanice.
E.- vanturile de vest aduc Tn zonele litorale precipitatii abundente, care depase 1000 mm anual.
- influenta oceanica se manifest! si prin moderare termica, veri racoroase si iemi blande

Varianta 50
A.1. B - Belgia, F - Slovacia;2. 10 - Kiev, 13 - Ljubljana.
B.1. Varsovia;2. Sena; 3. Baltica.
C. 1-b;2-b;3-a;4-a;5-'a.
D.- deosebire: climatul temperat-oceanic are caracter moderat termic, cu veri nu fo calde si ierni blande, iar climatul mediteranean are veri toride si ierni calde;
- deosebire: precipitatiile sunt mai bogate Tn climatul temperat-oceanic, Tntre 1000-2G mm/an, decat Tn climatul medileranean (500-1000 mm/an);
- deosebire: .temperaturile medii anuale Tn climatul temperat-oceanic sunt mai sc (5-10°C), doar Tn Franja sunt de 10-15°G, iar Tn climatul mediteranean sunt mai ridicate (15-20*
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori /an), ponderea scazuta a grupel de poput tanara si ponderea ridicata a populatiei de peste 65 de ani (Tntre 15-20 %);
- speranta medie de viata este foarte ridicata datorita nivelului de trai ridicat.
adriana2009
Moderator
 
Mesaje: 43
Membru din: Sâm Iun 13, 2009 10:50 am

Re: Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 1

Mesajde adriana2009 pe Sâm Iun 13, 2009 10:56 am

Varianta 51
A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik.
B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic.
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b.
D. C - Olanda, E - Grecia:
- deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat subtropical, mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief predominant muntos) Tn Grecia;
- deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan.
E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel:
1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica vegetatia
reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag);
- condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase.
2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica.

Varianta 52
A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda;
2. 2 - Paris; 5 - Zagreb.
B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E.
C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c.
D.B - Marea Britanie, J - Grecia.
- deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este format pe structuri alpine;
- deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa (1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele Olimp);
- deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn centru si nord, formate prin intense procese de aluvionare a unor bazine tectonice.
E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale).

Varianta 53
A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma.
B.1. B; 2. Austria; 3. alpina.
C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b.
4
D.G - Ungaria, D - Ucraina:
- deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de podis;
- deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian;
- deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi).
E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate scazute a natalitatii);
- Franta, Italia.

Varianta 54
A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania.
B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria.
C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d.
D.A - Spania; D - Ungarja
- deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe cand Tn Ungaria lipsesc;
- deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase;
- asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice.
E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd;
- dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si, ca atare, un potential hidroenergetic ridicat.

Varianta 55
A.1. B - Finlanda; F - Grecia; , 2.4- Roma; 15 - Moscova.
B.1. 8; 2. Islands; 3. Dunarea.
C.1-c;2-b;3-d;4-a;5-c. -
D.- deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin, iar Muntii Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian;
- deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn Varful Elbrus), iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai mici, altitudinea maxima fiind de 2469.m;
- asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar.
E.1. bilantul natural'este negativ (-4,8%o);
2. climatul mai aspru; suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere).

Varianta 56
A.1. B - Suedia; H - Austria; 2.10 - Bruxelles; 3 - Madrid.
B.1. Germania; 2. monarhie parlamentarS; 3. Lisabona.
C.1 -a;2-a;3-c;4-c;5-d.
0.- deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine; Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS;
- deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei, Tn timp Germania vulcanii sunt stinsi;
- asemSnare; Tn ambele state, altitudinile maxime sunt de peste 2,900 m.
E.- revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea nivelului de trai - factor geodemograflc;
- cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii.

Varianta 57
A.1 . C - Lituania; E - Cehia; 2. 2 - Dublin; 8 - Belgrad.
B.1.D;2.-1;3.A
C. 1-a;2-b;3-a;4-b;5-b.
D. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac parte di Europa straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic);
- asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare;
- deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse, pe cand Tn Campia Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari.
E.1 . In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni, gaze naturali 2. Exemple de state europene Tn care se exploateaza combustibilii amintiti la punc
anterior: Rusia, Romania.

Varianta 58
A.1. E - Lituania; G - Irlanda; 2.4- Varsovia; 10 - Reykjavic.
B.1. D; 2. Campia Londrei; 3. Munfli Alpi.
C.1 - d; 2 - H; 3 - c; 4 - b; 5 - c.
D.- deosebire: ca geneza, relieful Muntilor Apenini este tanar, de tip alpin, iar relieful Muntis Urali este vechi, de tip hercinic;
-- deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf. Narodnaia din Munjii Urali;
- asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite, sisturi cristaline, Tn unele zoni acoperite cu calcare.
E.- conflicts militare: razboaie;
- realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea legislate internat,ionale si recunoasterea interna^ionala.

Varianta 59
A.1. A - Cehia; F - Suedia;2. 7-Oslo; 13-Berlin.
B.1.F;2.1;3.H
C.1-c;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este subpolar, cu influe oceanice, Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si temperat-continental, iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul subtropical (mediteraneanj, iarm partea centrala climatul subtropical seceti
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn nord de 0°C, cu influenta termica a curentului Golfului (Tn iulie 14° C-16° C), iarm Peninsu Iberica, temperatura medieTn sud este +18°C, iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud - cu veri foarte calduroase);
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000 mm/an, Tn nord 600-800 mm/an Tn sud, predominant sub forma de zapada, iar Tn Peninsula Iberica, precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica.
E. - razboaie locale, conflicte regionale;
- somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de munca a a regiuni.

Varianta 60
A.1. C - Italia; D - Belarus;
2. 8 - Bruxelles; 14 - Kiev.
B.1. Rusia; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. A.
C.1- b; 2 - c; 3 - a; 4 - d; 5 - c.
D.- deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei, Vf. Pic d'Aneto: 3404 m, Tn Munjii Apenini. Vf. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m; Mun(ii Apenini sunt mai fragmentati;
- asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina, prin cutare s maltare, dar $i vulcanism, cu rod dure, predominant sisturi cristaline, granite, dar si calcare;
- asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial, relief petrografic format pe' sistur | crisaline, relief granitic, relief carstic.
E.1. minereu de fier; cocs;2. Germania; Marea Britanie.

Varianta 61
A.1. B - Portugalia; C - Lituania;2. 4 - Moscova; 14 - Viena.
B.1. Tamisa; 2. Atena; 3. 5.
C.1 - c; 2 - a; 3 - c; 4 - d; 5 - c.
D.- deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica, iar Tn sezonul cald, de 15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica);
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an), Tn timp ce Tn Peninsula Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase, ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 - 1000 mm/an: I
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-oceanic.
E.- cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate, grad ridicat de| fragmentare a reliefului);
- conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa.

Varianta 62
A..1. C - Suedia; J - Slovacia;2. 7-Oslo; 10-Tirana.
B. 1. Baltica; 2. Zagreb; 3. E.
C. 1 - d; 2 - b; 3 - d; 4 - a; 5 - b.
D.- asemanare: atat Tn Italia, cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean;
- asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan, umed si racoros;
- asemanare: atat Tn Italia, c§t si Tn Ucraina, verile sunt calduroase si secetoase.
E.- lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un cordon literal;
- tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N. Germaniei si Poloniei).

Varianta 63
A.1. B - Rusia; I - Albania; 2.2- Copenhaga; 15 - Minsk.
B.1. Dunare; 2. Stockholm; 3. F.
C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - d; 5 - a.
D.- deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental, iar Tn H (Franta). climatul temperat-oceanic;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an, iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului;
- deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C, iar Tn Franta Tntre 10 si 12 °C.
E. - explozia demografica datorata revolutiei industriale;
- extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee urbane Tn jurul marilor orase.

Varianta 64
A.1. A - Norvegia; J - Slovacia;2. 11 -Minsk; 15-Helsinki.
B.1. F - Skopje; 2. E; 3. monarhie.
C.1.-a;2. -a; 3. -c;4. -c;5. -b.
D. - asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable forme ale reliefului glaciar;
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic d'Aneto - 3408 m).
E.- scaderea natalitatii si implicit a sporului natural - 2p;
- nivelul de trai ridicat, perfectionarea asistentei si practicilor medicate care favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei, Tn majoritatea statelor europene

Varianta 65
A.1. B - Marea Britanle; D - Estonia;2. 1 -Praga; 10-Dublin.
I
B.1.Bruxelles;2. E; 3. G.
C.1.-a;2. -b;3.-a;4. - b; 5. - b.
D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar;
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful Gerlachovsky - 2655 m).
E.- contrasted termice mari, Tn sezoanele extreme, dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte reci iarna si calde vara);
- umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala, fata de masele de aer continentals, mult mai uscate, ce vin dinspre est.

Varianta 66
A.1.A-ElvetJa;l- Serbia;2.2- Moscova; 11- Lisabona. *
B.1. Spania; 2. Belgia; 3. 14.
C.1.-d;2. -a;3. -d;4. -d;5. -c.
D.- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o valoare de
aproximativ 15°C, Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici,
fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C; *
- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean, uscat, Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar, Tn pare iama dureaza aproape noua luni;
- asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice, ca si Tn NV-ul Peninsulei Scandinave, se Tntalneste un climat temperat-oceanic, influentat de vanturile de vest.
E.- Etna, Vezuviu, Stromboli, Vulcano;
- Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe linga miscari orogenetice, si fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ. »

Varianta 67
A.1. E - Germania; J - Moldova;2. 10 - Moscova; 13 - Berna.
B.1. alpina; 2. Paris; 3. Varsovia.
C.1-a;2-c;3-d;4-a;5-d.
D.- deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental, Tn timp ce Tn Suedia, spre nord, exista climat subpolar, iar Tn restul tarii climat temperat-oceanic;
- deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare, reel, care nu sunt prezente Tn Ucraina;
- deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de cele din Ucraina care sunt peste 0°C.
E.- Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele sunt diferite. Climatul subpolar din Europa Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o populate redusa Tn r.egiune;
- Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil habitarii.

Varianta 68
A.1. E - Cehia; G - Albania; 2.2- Dublin; 5 - Varsovia.
B.1. Finlanda; 2. Tamisa; 3. A.
C.1 - d; 2 - d; 3 - d; 4 - a; 5 - a.
D.- deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical, Tn timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel subpolar Tn nord;
- deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa, Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel (Crivaful) si vanturile polare; -
- deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari, Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici.
E. - Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare;
- In Cuatemar, Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare. fn perioada post glaciarS, dupS retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare.

Varianta 69
A.1. F - Norvegia; J - Estonia;2. 2 - Berlin; 12 - Sarajevo.
B.1. 6; 2. Minsk; 3. C.
C.1 - a; 2 - d; 3 - a; 4 - b; 5 - a.
D.- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franta, temperatura medie anuala este mai mare del 0°C-2p;
- asemanare. atat fn Portugalia, cat si fn Franta, precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000 mm/an - 2p;
- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franfa, se manifesta varfturile de vest - 2p.
E.-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din Europa 7,7 %o) ca urmare a:
- procesului de fmbatranire a populatiei;
- a declinului economic;
- a poluarii radioactive.

Varianta 70
A.1.1- Letonia; 2. 4 - Sofia; 9 - Berna; 14 - Stockholm.
B.1.1;2. D; 3, A.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-a. '
D.- deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS), iar Tn Italia muntii s-au format Tn orogeneza alpinS, fiind mai tineri;
- deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m - Varful Monte Bianco din Alpi), Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt mai mici (1343 m - Varful Ben Nevis din Munfii Grampian);..
- asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea scoarfei.
E.- este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului, unind prin extensie Marea Nordului de Marea NeagrS - 2p;
- traverseaza tari fara iesire la mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia), facilitand schimburile comerciale - 2p.

Varianta 71
A.1 . F - Luxemburg; I - Austria; 2. 9 -Minsk; 11 -Zagreb.
B.1. 3; 2. Baltics; 3. D. ,
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - a
D.- asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic;
- deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan si subpo¬lar, pe cand in statul marcat cu A (Irlanda), acestea lipsesc; '
- deosebire: Tn statul marcat cu D sufla, vanturile polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat cu A, acestea nu se resimt.
E.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei),care genereaza migratii de la est la vest;
-razboaie locale,conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala di de Est.

Varianta 72
A.1.1- Irlanda; 2. 2 - Vilnius; 3 - Bruxelles; 8 - Praga.
B. 1.A;2. C;3. 7.
C.1 -a;2-c;3-d;4-b;5-d.
D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana, spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa, datorita eroziun mai Tndelungate, decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita recentei Tnaltari;
- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri, volum mare de aluviuni, grohotisuri, dezagregari).
E.- extinderea teritoriala si a tipurilor de climat;
- diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor.

Varianta 73
A.1. D - Italia; I - Cehia;2. 2 - Chisinau; 6 - Bruxelles.
B.1. Dunare; 2. Lituania; 3. F. ,
C.1 -d;2-a;3-b;4-a;5-d.
D.- deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic, spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie, Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad, Tn cea mai mare] parte, iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan;
- deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie, spre deosebire | de Italia, unde verile sunt calduroase si secetoase.
E.Europa de Est cuprinde, Tn cea mai mare parte, un relief jos de campie si de podis, CL | altitudini Tn general sub 400 m, cu rnterfluvii largi, netede sau usor valurite, cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor, favorabile acestor asociatii vegetale. Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an, la nord de Marea Caspica), cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor, la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente, specifice climatului temperat-continental cu nuanja de ariditate. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii, sau Tn zona mai Tnalta), cu precipitatii mai mari de 500 mm/an, apar palcuri de padure cu specii termofile, Tn asociatie cu stepa (silvostepa).

Varianta 74
A.1. B - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; C - Germania; 2.4 - Viena; 5 - Helsinki.
B. 1. Franta; 2. Baltica; 3. C.
C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - b.
0.- deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica, iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina;
- deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici;
- asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m.
E.1. energie eolianS si energie mareemotrica';
2. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS - La Ranee).

Varianta 75
A.1. A - Slovacia; C - Portugalia;2. 1 - Londra; 3 - Varsovia.
B. I.Atlantic; 2. Rusia; 3.1.
C.1-b;2-d;3-a;4-d;5-d.
D.- deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana), pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica;
- deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida, Europa de Vest are o vari racoroasa si umeda;
- deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile senine Tn timpul anului, iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi.
E.1. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord;
2. rauri scurte cu debite mici.

Varianta 76
A.1. F - Lltuanla; I - Grecia;2. 3 -Minsk; 15-Praga.
B.1.8; 2. H;3. E.
C.1 -a;2-a;3-a;4-b;5-c.
D.- deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi). Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine (sunt mun^i tineri);
- deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic, Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin masivitate;
- asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei.
E.1. carbune, petrol;2. Federatia Rusa, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord.

Varianta 77
A.1. C - Elvetia; H - Polonia;2. 1 - Vilnius; 4 - Bruxelles.
B.1.15; 2. G;3. J.
C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - b; 5 - d.
D.- deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri, format! de orogeneza alpina, Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi, format! de orogenezele caledoniana si hercinica;
- deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca. 2900 m), tn timp ce Muntii Penini au altitudini reduse (cca. 900 m);
- deosebire: relieful vulcanic, (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii Apenini, Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent.
E.- asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa Centrala si de Vest
- cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale izolate, slab dezvoltate economic.

Varianta 78
A.1. C - Macedonia; J - Suedia;2. 10-Zagreb; 14-Praga.
B.1. temperat-oceanic; 2. I; 3. 2.
C.1 -d;2-c; 3-a;4-b; 5-a.
D.- asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri, format.! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian;
- asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic, creat prin Tncrejirea scoartei, au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000 m;
- asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane, fiind reprezentat prin circuri, creste, vai glaciare, morene, etc.
E.- Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice, fiind totodata unul dintre punctele terminus ale Eurotunelului. Are 21 de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob, iar metroul este eel mai vechi si mai lung de pe Glob (409 km);
- portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob, de aici plecand si cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km, punct terminus Geelong Tn Australia.

Varianta 79
A.1. B - Letonia; I - Norvegia;2. 5 - Viena; 9 - Sofia.
B.1.3; 2. 4; 3. E.
C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.- deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf. Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m;
- deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare;
- asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri, format! Tn timpul orogeneze alpine.
E.- nordul Europei este de varsta caledoniana;
- sudul Europei este de varsta alpina.

Varianta 80
A.1. A - Lituania; F - Fran{a;2. 1 - Dublin; 7 - Berlin.
B.1.D;2.Viena;3. H.
C.1-b;2-c;3-a;4-b;5-c.
D.- Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic, iar Tn Europa Estica este un climat temperat-continental.
- deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000 mm/an), Tn timp ce Tn climatul temperat-continental precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud), cazand Tndeosebi vara, sub forma de averse;
- deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul, care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic.
E.- are fundamentul de varsta precambriana, larg boltit, si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice, Tn sud) si 463 m (Colinele Timan, Tn nord);
- a fost modelata de ghetarii de calota, pleistoceni.

Varianta 81
A.1. B - Portugalia; C - Grecia.2. 9-Minsk;10-Viena.
B.1. Dublin; 2. D; 3. Moscova.
C.1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b.
D.- deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere, pe cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S;
- deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina), pe cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica);
- asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar.
E.- Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO;
- potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri de turism: balnear-maritim, montan si de cura balneara.

Varianta 82
A.1. C-Austria; E-Suedia;2. 7 - Varsovia; 8 - Bruxelles.
B.1. Belarus; 2, A; 3. monarhie.
C.1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.
D.- deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica, iar Tn Grecia este o clima mediteraneand;
- deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 500 mm), repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia;
- deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca.
E.- climatul subpolar si polar;
- mediul de tundra si ghetarii.

Varianta 83
A.1. C - Portugalia; J - Belgia;2. 4- Helsinki; 6 - Paris.
B.1.D;2. B - Islanda; 3. 3.
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - d.
D.- deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic, iar Munt,ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn Paleozoicul tarziu;
- deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest, iar Muntii Ural au orientare generala nord-sud;
- asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.
E.- clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an);
- relieful de campie, coline si podisuri joase.

Varianta 84
A.1. F -Austria; J - Luxemburg;2. 6 - Bruxelles; 7 - Helsinki.
B.1.B;2.5;3. E.
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-b.
0.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^, continentala Tn centru si temperat-oceanica, pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima temperat-continentala;
- deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania, pe cand Tn Belarus, temperaturile medii sunt de 5-8° C;
- deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS, pe cand Tn Belarus circulate continentals.
E.- nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate;
- comportamentul demografic modern, caracterizat prin natalitate redusS, etc.

Varianta 85
A.1. D - Norvegia; J - Bulgaria;2. 7 - Helsinki; 15 - Praga.
B.1. Dunarea;2. C; 3. Berlin.
C.1-c;2-b;3-b;4-b;5-b.
D.- deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica, iar fn Grecia o clima j subtropical (mediteraneana);
- deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente, de 1000 - 2000 mm/an si repartizate uniform Tn timpul anului, iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii sunt cu mult mai mici (600 - 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama;
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda.
E.- relieful montan, accidental;
- densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua feroviara

Varianta 86
A.1. F - Lituania; G - Ungaria; 2.10-Moscova; 12-Riga.
B.1. Sena; 2. Budapesta; 3. C.
C.1-d;2-d;3-b;4-b;5-a.
D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri, format! de orogeneza
alpina; '
- asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat;
- asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.
E.1. energie eoliana, maree-motrica;2. Olanda, Franta.

Varianta 87
A.1. A - Bulgaria; G - Republics Moldova; 2.6- Kiev; 10 - Lisabona.
B.1. Tamisa; 2. Minsk; 3. D.
C.1 - b; 2 - d; 3 - c; 4 - d; 5 - c.
D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana, spre deosebire de Mun{ii Alpi, care s-au format Tn orogeneza"talpina;
- deosebire; Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub 2500 m), datorita eroziunii mai mdeiungate, pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari;
- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si periglaciare.
E.- cauze etnice si religioase;
- cauze economics.

Varianta 88
A.1. C - Fran{a; H - Bosnia si Hertegovina;2. 4-Kiev; 15-Tallin.
B.1. IbericS; 2.1; 3. Bosnia si Hertegovina.
C.1-b;2-a;3-c;4-a;5-d.
0.- deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000 mm, iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an;
- deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest, lar fn Norvegia invazille mase de aer polar (arctic);
- deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4, pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi.
E.1. cfirbunl; petrol;2. Ucralna; Marea Brltanle.

Varianta 89
A.1. B - Regatul Unit; D - Islanda;2. 1-Atena;2-Sofia. ;
B.1. Portugalia; 2. A; 3. J.
C.1 -c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.- Tn Spania climatul este oceanic ?n nord, temperat-continental Tn partea centrala si mediteranean Tn sud si est, iar Tn Ucraina domina climatul temperat-continental cu nuante excesive;
- In Spania domina circulatia atmosferica din vest, pe cand Tn Ucraina domina circulatia
NEsiE;
- Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale, pe cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm.
E. - conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat subpolar, calota glaciara extinsa, vulcani activi), fata de Regatul Unit unde conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic, resurse naturale valorificabile);
- imperiu colonial Tn trecut, stat cu economie puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent, explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata, ceea ce au determinat limitarea activitatilor economice si implicit un grad scazut al densitatii populatiei.


Varianta 90

A.1. A - Islanda; H - Suedia;2. 2 - Minsk; 10 - Sarajevo.
B. 1. Elvefja; 2. Balcanica; 3. J.
C.1-b;2-b;3-c;4-c;5-d.
D.- deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic, Tn (imp ce Italia are un clima: mediteranean;
- deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii, distribute uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an), iarTn Italia precipita{iile cad aproape exclusiv iarna, valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm;
- asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state.
E. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice;
- condifii improprii pentru agriculture, solurile avand o fertilitate scazuta.

Varianta 91
A.1. C - Suedia; E - Islanda;2. 1 - Oslo; 12 - Bratislava.
B.1. Sena;2. Belarus; 3. J.
C.1-d;2-d;3-a;4-d;5-d.
0.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian, acoperit Tn prezent de Campia Nord-Europeana, Podisul Finlandei, Podisul Suediei, Muntii Scandinavi format,! Tn orogeneza caledonica), iar Tn Peninsula Italica relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.a.);
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 m (campii, podisuri si dealuri joase), pe cand Tn Peninsula Italica predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte);
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar, reprezentat prin vai glaciare, fiorduri, morene, sandre s.a., pe cand Tn Peninsula Italica este prezent relieful vulcanic, reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi (Vezuviu).
E.- introduce etajare climatica prin altitudine;
- prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice.

Varianta 92
A.1. A - Norvegia; B - Slovacia;2. 5-Lisabona; 13-Kiev.
s
B.1.D;2. 4; 3. 14.
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - a.
D.- deosebire: statului marcat, pe harta, cu litera F (Marea Britanie) are climat temperat-oceanic, pe cand statui marcat, pe harta, cu litera H (Federatia Rusa) are climat temperat-continental si subpolar Tn nord;
- deosebire: Tn statui marcat, pe harta, cu litera F bat vanturile de vest, iar Tn statui marcat, pe harta, cu litera H bat crivatul si vanturile reci, polare;
- deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui marcat, pe harta, cu litera F (1000 - 2000 mm/an), Tn timp ce Tn statui marcat, pe harta, cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an).
E.- relieful este accidental si acoperit de ghetari;
- substratul prezinta gheturi perene.

Varianta 93
A.1. D - Franfaj F - Muntenegru;2. 4 - Bruxelles; 6 - Lisabona.
B.1.Elveiia;2. Kiev; 3. D. ' ' ' .
*
C.1-b;2-d;3-b;4-b;5-c.
D.- deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica, pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima temperat-oceanica si mediteraneana;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta.
- deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul, pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si polare.
E.- maslinul si vita de vie;
- doua state: Italia si Grecia

Varianta 94
A.1. A - Finlanda; I - Polonia;2. 6 - Moscova; 12 - Roma.
B.1.E;2. 1;3. Suedia.
C.1 - c; 2 - c; 3 - c; 4 - c; 5 - b.
D.- Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica, iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina;
- Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m, Tn timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf. Elbrus, 5642 m).
- Spre deosebire de Muntii Penini, Tn Muntii Caucaz este specific relieful glaciar.
E.- densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2,7 loc/km2) datorita pozitiei geografice, climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda;
- un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda.

Varianta 95
A.1. B - Lituania; J - Portugalia;2. 1 - Reykjavik; 2 - Dublin.
B.1. E;2. Zagreb; 3. Olanda.
C.1 - b; 2 - b; 3 - c; 4 - d; 5 - a.
D.- deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat temperat-continen-tal, pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un climat temperat-oceanic;
- deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie, si mai reduse (300-500 mm/an), repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara, sub forma de averse) Tn Ucraina;
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina si reduse (16-18 °C) Tn Marea Britanie,
E.- prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica), printr-o falie transformanta;
- doua exemple de vulcani activi: Etna, Vezuviu.

Varianta 96
A.1. C - Grecia; F - Islanda;2. 1 - Varsovia; 14- Kiev.
B.1.4; 2. !;3.Atena.
C.1 -b;2-a;3-c;4-c;5-b.
D.- deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 °C), pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C.
- deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara, pe cand In Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica;
- deosebire: Tn Europa de Nord, iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de origine nord africana si austru.
E.1. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental;
2. Ucraina, Moldova.

Varianta 97
A.1. D-ltalia; I - Olanda;2. 3 - Praga; 9 - Minsk.
B.1. B-Iberica; 2. Vilnius; 3. Tamisa.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana, iar Tn Marea Britanie este tempera:-oceanica;
- deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna, iar Tn Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului;
- deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C iarna si peste | 25 °C vara, iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si 20 °C Tn eel cald.
E.- latitudinea mare;
- Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune.

Varianta 98
A.1. D - Macedonia; H - Finlanda;2. 2 - Tallin; 9 - Paris.
B.1, Chisinau; 2. C; 3. Atlantic.
C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-d.
D.- deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica, iar tn Peninsula Italic^ este mediteraneana;
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 mm), iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm);
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 °C, pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C.
E.- relieful malt care genereaza precipitatii bogate;
- panta mare a cursurilor.

Varianta 99
A.1. B - Spania; F - Germania;2. 5 - Stockholm; 11 - Belgrad.
B.1. G;2. Rusia; 3. Londra.
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - b; 5 - c.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si nordice, iar i-,| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene;
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 °C, iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C.
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 mm/an, iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an.
E.- relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice;
- climatui propice temperat-oceanic.

Varianta 100
A.1 . J - Irlanda; E - Grecia; 2.7 - Sarajevo; 13 - Varsovia.
«
\
B.1.lberica;2. F;3. 3.
C. 1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.
D. - deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile, iarfn I (Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti;
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta precambriana, hercinic si alpina, pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta hercinica si alpina;
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural), iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si 3404 m Tn Pirinei).,
E. 1. energie eoliana, maree-motrica; 2. Olanda, Franta.


Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul I
viewtopic.php?f=349&t=1823
Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul II viewtopic.php?f=349&t=1824
Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul III viewtopic.php?f=349&t=1825
adriana2009
Moderator
 
Mesaje: 43
Membru din: Sâm Iun 13, 2009 10:50 am

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Geografie

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Bing [Bot], Google [Bot]

cron