BAC ROM, 2009, SCRIS, Sb - 1, Var 61 - 80

BAC ROM, 2009, SCRIS, Sb - 1, Var 61 - 80

Mesajde musa paradisiaca pe Mar Mai 12, 2009 10:34 pm

BAC − 2009

Proba scrisă de limba şi literatura română − Proba A

SUBIECTUL I (30 de puncte)

● Var 61 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Din al oglindei luciu rece
De apă-adâncă, — se desface
O linişte de dulce pace,
Ce-ntregul suflet mi-l petrece.

Obida vrând să mă înece,
Zadarnic firea şi-o preface.
Din al oglindei luciu rece
Uitarea numai se desface.

Chiar dorul vieţii-n mine tace —
Izvor ce gata e să sece;
Şi pe-al meu chip, ce-n umbră zace,
Un fel de vis de opium trece
Din al oglindei luciu rece.

(Alexandru Macedonski, Rondelul oglindei)

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. 2 puncte
2. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. 2 puncte
3. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. 2 puncte
4. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. 4 puncte
5. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. 4 puncte
8. Comentează, în 8 – 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. 4 puncte


● Var 62 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pe balta clară barca molatică plutea...
Albeţi neprihănite curgeau din cer; – voioase
Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase;
Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea,
Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară,
Şi sufletul – curatul argint de-odinioară –

Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară.

(Alexandru Macedonski, Pe balta clară)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. 2 puncte
2. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. 2 puncte
3. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect, folosite în textul dat. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie. 4 puncte
7. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. 4 puncte
8. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la textul citat. 4 puncte


● Var 63 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Era o zi senină ca fruntea de fecioară
Ce e neturburată de-ai patimilor nori,
O zi din care şoapte de îngeri se coboară
Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori.

Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă
Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac,
Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă,
Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac.

Plăpândele lui ramuri abia înmugurite,
Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit,
Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite
Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit.

Atunci acele ramuri de-odată înfloriră
Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi...
O! Doamne, acele clipe ce repede pieiră...
Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi.

(Alexandru Macedonski, Stuful de liliac)

1. Transcrie doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. 2 puncte
2. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. 2 puncte
3. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în legătură cu textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, conceptul poezie lirică. 4 puncte


● Var 64 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Copaci roşcaţi, cu freamăte s-au despuiat.
Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate.
Pământul revenea în arături tăiat.
Treceau cocorii, tânguind pustietate.

Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii,
Cât rece se înmormânta un leş de soare.
Din vie smulşi, erau strânşi, corturi, parii,
Site de ploaie cerneau strâmb din zare.

Întunecimea a învineţit tăria fierului.
Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi.
Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului
Deschis, cu prăbuşiri în înălţimi.

Nuci mocirloşi au gâlgâit, arzând pucioasă.
Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor.
Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă,
Cât iar ţipa, pierdut, stolul cocorilor.

(Adrian Maniu, Furtună de toamnă)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. 2 puncte
2. Explică rolul virgulei din primul vers. 2 puncte
3. Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect.
2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală, respectiv, o imagine auditivă. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”. 4 puncte
7. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, a doua strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 65 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.*

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer [...]

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână –
Două jucării stricate –
Merg ţinându-se de mână…

(Ion Minulescu, Acuarelă)

*galantar, s.n. – vitrină a unui magazin.

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. 2 puncte
3. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. 4 puncte
6. Explică semnificaţia repetării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la textul dat. 4 puncte
9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte

● Var 66 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Şi-ai să mă uiţi –
Că prea departe
Şi prea pentru mult timp porneşti!
Şi-am să te uit –
Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti.
…………………………………………….

Cu ochii urmări-vei ţărmul, topindu-se ca noru-n zare,
Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate
Trei lacrimi reci de călătoare;
Iar eu pe ţărm
Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers,
Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută,
Te-oi plânge-n ritmul unui vers.

Şi versul meu
L-o duce, poate, vreun cântăreţ până la tine,
Iar tu –
Cântându-l ca şi dânsul,
Plângându-l, poate, ca şi mine –
Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris,
Şi-uitând că m-ai uitat,
Vei smulge din cadrul palidului vis
Întunecatu-mi chip,
Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare
Şi când din ochi lăsai să-ţi pice
Trei lacrimi reci de călătoare!

(Ion Minulescu, Trei lacrimi reci de călătoare)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. 2 puncte
2. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. 2 puncte
3. Explică valoarea expresivă a adverbului poate, folosit de două ori în ultima strofă. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte


● Var 67 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Când am pornit, ştiam doar că-i departe
Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam,
Dar unde-i acel unde nu ştiam
Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte.

Pe drumuri lungi şi vechi, bătătorite
De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea,
Am colindat călăuzit de-o stea –
Icoana unei lumi întrezărite,

Dar într-o zi o fată – bat-o focul –
Mi-a-ntors din cale pasul obosit…
– Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit
Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?...

(Ion Minulescu, Cântec de drum)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei. 2 puncte
2. Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe. 2 puncte
3. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la textul dat. 4 puncte


● Var 68 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Tu crezi c-a fost iubire-adevărată...
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie...
Dar ce anume-a fost,
Ce-am vrut să fie
Noi nu vom şti-o poate niciodată...

A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare,
Un cântec trist, adus din alte ţări
De nişte păsări albe – călătoare
Pe-albastrul răzvrătit al altor mări –
Un cântec trist, adus de marinarii
Sosiţi din Boston,
Norfolk
Şi New York,
Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii
Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc.
Şi-a fost refrenul unor triolete*
Cu care-alt’dată un poet din Nord,
Pe marginile albului fiord,
Cerşea iubirea blondelor cochete...

A fost un vis,
Un vers,
O melodie,
Ce n-am cântat-o, poate, niciodată...
..........................................................

Tu crezi c-a fost iubire-adevărată?
Eu cred c-a fost o simplă nebunie!

(Ion Minulescu, Celei care pleacă)

*triolet, s.n. − poezie de opt sau şapte versuri (de câte opt silabe fiecare), în care primul vers este identic cu al patrulea şi al şaptelea, iar al doilea cu al optulea.

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii. 2 puncte
2. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată”. 2 puncte
3. Explică valoarea expresivă a adverbului poate, folosit de două ori în text. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte


● Var 69 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Firul de sânge care-mi iese din buzunar
firul de lână care-mi iese din ochi
firul de tutun care-mi iese din urechi
firul de flăcări care-mi iese din nări

Tu poţi crede că urechile mele fumează
dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii
pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile
şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte
o insomnie oarecare de cretă şi de argilă
o insomnie ca o sobă sau ca o uşe
sau mai bine ca golul unei uşi
şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie

vreau să mă miroşi ca pe o fereastră
vreau să mă auzi ca pe un arbore
vreau să mă pipăi ca pe o scară
vreau să mă vezi ca pe un turn

(Gellu Naum, Oglinda oarbă)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. 2 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 70 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Vezi marea: bătrână, întinsă, adâncă.
De ţărmu-i departe, tot sare prin stâncă
Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă,
Voios, fără griji, unda lui cea zglobie.

De marea întinsă, nimica nu ştie
Zglobiul, voiosul şi clarul pârâu:
El iute aleargă spre zări fără frâu

Şi marea bătrână, întinsă, adâncă,
Spre tânăra undă privirea-şi aruncă,
Din valuri clipind ca din sute de pleoape:
Pârâul zglobiu în ea va încape.

El fuge voios, tot mai repede fuge,
Nu ştie, nu-i pasă ce ţărm va ajunge...

Tu, dragostea mea, ai aflat ghicitoarea:
Tu, pârâul zglobiu – iar eu, marea.

(Miron Radu Paraschivescu, Pârâul şi marea)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. . 2 puncte
2. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei. 2 puncte
3. Explică valoarea expresivă a adverbului tot, folosit în strofa a patra. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la textul dat. 4 puncte


● Var 71 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Tu eşti o albă rugăciune
Nălţată-n templul sfânt al vieţei,
Asemenea rozelor plăpânde
Ce-n ceasul clar al dimineţei
Zâmbesc de rouă tremurânde.

Tu eşti o blândă rugăciune,
Asemenea binecuvântărei
Ce din nălţimea azurie
Coboară-n faptul înserărei
Pe-un val de lină armonie.

Tu eşti o caldă rugăciune,
Cu o privire de madonă,
Iar vorba ta înaripată
E un parfum de anemonă
La o icoană întristată.

Tu eşti o sfântă rugăciune
Căzând pe frunţi în umilinţă.
O, de-aş putea cunoaşte-odată,
Pierdut în dulcea pocăinţă,
Misterul rugei fără pată!

(Ştefan Petică, Fecioara în alb, IV)

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. 2 puncte
2. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. 2 puncte
3. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte
7. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, primul vers al fiecărei strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 72 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

De unde vin? De unde se coboară
În mine nălucirea lor adâncă?
Vor fi rămas din vremi de-odinioară?
Se smulg din vremea ne-mplinită încă?

Câte tăceri s-or fi topit în ele,
Că sunt atât de limpezi şi de pline!
Făcute-s pentru nalte bolţi senine,
S-alunece pe lungi priviri de stele.

Din stele chiar vor fi venind! Sau, poate,
Vreun băştinaş din alte lumi străbate,
Cercetător, atât amar de drum
Şi la fereastra minţii mele bate
Cu-o mână străvezie ca un fum…

O, glasuri care m-aţi ales popas,
Când n-oi mai fi nici eu decât un glas,
Mă veţi lua pe calea de apoi
Prin vămile văzduhului cu voi,
Sau mă veţi părăsi în drum, stingher,
Uitat, pierdut în vreun străin ungher
Al cosmosului fără jos şi sus,
La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus?

(Alexandu Philippide, Glasuri)

1. Transcrie două cuvinte/ structuri care, în text, se află în relaţie de antonimie. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ, respectiv, sens conotativ. 2 puncte
4. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor, prezente în poezie. 4 puncte
5. Numeşte tipurile de rimă folosite în prima şi în ultima strofă. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. 4 puncte
7. Menţionează două procedee specifice registrului stilistic retoric, prezente în poezie. 4 puncte
8. Comentează ultima strofă, în 6 - 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează conceptul poezie lirică, prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. 4 puncte

● Var 73 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

1. Portice* lungi prin care spun anticii
Că noaptea se plimba cu molcom pas
Caligula* nebun visând suplicii,
Din voi nicio fărâmă n-a rămas.

5. Cine-a cioplit acele chipuri stranii
Pe insula pierdută şi pustie
Din fundu-ndepărtatei Oceanii
Şi le-a adus în braţe, cine ştie?

Tu, monstru al fierbintelui Egipt,
10. Sfinx cu sprânceana încruntată,
În ce papirus, în ce manuscris,
Se află taina ta nedezlegată?

Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere
În timpul fără sens, fără-ncheiere.
15. Ajunşi în lună n-am găsit decât
Un plat pustiu, sărac, steril, urât.
O să ajungem oare şi la stele,
Cu gândul să descoperim în ele
Secretul universului şi-al vieţii?

20. Da-n stele nu ajung decât poeţii.

(Alexandru Philippide, Secrete şi mistere)

*portice, s.n. – galerie exterioară, mărginită de o colonadă, uneori cu arcade, care serveşte ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei pieţe, al unei clădiri etc.
*Caligula – împărat roman (37-41 d.H.)

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. 2 puncte
2. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. 2 puncte
3. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale identificate în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, versurile 13 - 20, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei. 4 puncte


● Var 74 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

În faţa mea pe-ncetul se ivea
Un lin urcuş de neagră catifea.
Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii
În faldurile unor înalte draperii,
Nemăsurat de-nalte şi uşoare,
Prelung şi muzical fâlfâietoare,
Aeriene fermecătorìi
Ţesute parcă numai din sunet şi culoare.

De suflul lor melodios sorbită,
Cărarea suitoare pieri într-o clipită
Lăsându-mă în poarta acestei ireale
Sonore aurore boreale.

Putea-voi oare fără călăuză
Să dibui puntea dintre privire şi auz
Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă
Să gust cu adâncime şi nesaţiu
Senina voluptate nouă
A timpului scăpat de spaţiu?

(Alexandru Philippide, Apropieri)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp. 2 puncte
2. Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. 2 puncte
3. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv, prezente în text. 2 puncte
4. Transcrie, din prima strofă, două structuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. 4 puncte
7. Comentează prima strofă, în 6 - 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului prin raportare la poezia citată. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte

● Var 75 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Lumi întregi în fundul mării
peşti şi bivoli cu burţi albe
creste lungi de os şi salbe,
ca-ntr-o raclă-n fundul mării.

Aripi reci, şi niciun gând,
peste goluri tremurând…
zbor de pasăre uitată
deznădejde-ntârziată.

Niciun reazem pentru minte
mor privirile-nainte.
Poartă călătoare
când te voi ajunge?

Eşti sortită oare
ochiul să te-alunge,
încă mai departe
risipită-n moarte?

Tu din larg îmi creşte
stea, zvâcnit pe peşte,
ca să am un semn
zborul să-mi îndemn.

(Camil Petrescu, Cocorul)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. 2 puncte
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. 2 puncte
3. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. 4 puncte
6. Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. 4 puncte
8. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte
9. Ilustrează conceptul poezie lirică, prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. 4 puncte


● Var 76 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit:

Tăceri străvechi s-adună prin unghere,
Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit.
Ascult în noapte, gârbov de veghere,
Cum cade fiecare gând, gândit.

Tăcut ca vremea, orb ca un mormânt,
La căpătâiul meu de veghe sunt.

În preajma mea, prin somn, pământul geme,
Un glas în mine prinde să mă cheme,
Şi simt cum din adânc de suflet, greu,
Tânguitorul glas de veghe geme,
Chemând mereu.
Şi mă scobor în mine şi în vreme.

Pământul…
Spasm puternic de dragoste şi ură!
În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate.
Şi cerul orb, deasupra, deschide-n gol o gură
Cu vineţi dinţi de stele, sclipind sălbatic toate!....

(Alexandru Philippide, Veghe)

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate. 2 puncte
2. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”. 2 puncte
3. Transcrie un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune. 2 puncte
4. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea, orb ca un mormânt”. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
7. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 77 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei
Şi murmură pe ape copilăria mea,
Ca Negru Vodă, care descălecând venea,
Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei.
……………………………………………..

Acolo-n pacea nopţii, pe dealuri de podgorii,
Am mers tăcut alături de carele de boi,
Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi,
Când şopoteşte valea de cântecele morii.

Las altora tot globul terestru ca o minge,
Eu am rămas în paza pridvorului străbun,
Ca să culeg cu ochii livezile de prun
Când alb Negoiu, toamna, de ceruri se atinge.

Şi tot visând la vremea când înfloriră teii,
Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman,
Să desluşesc cum piere trecutul, an cu an,
Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii.

Să stau, pe când afară se stinge orice şoaptă,
Privind cenuşa caldă din vatra mea, de-acum –
Şi să aud deodată cu-nfiorare cum
Trosneşte amintirea ca o castană coaptă.

(Ion Pillat, Ctìtorii*)

* ctitor, s.m. – persoană care suportă, total sau parţial, cheltuielile pentru ridicarea şi înzestrarea unei biserici sau a unei mănăstiri; fondator al unei instituţii, asociaţii etc.

1. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului. 2 puncte
2. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. 2 puncte
4. Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. 4 puncte
5. Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală, respectiv una auditivă, care fac referire la cadrul natural. 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei. 4 puncte


● Var 78 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pe bancă, sub castanul din vie, te aşază,
Străine, ce venit-ai priveliştea s-o vezi,
Florica e acolo,cu casă, parc, livezi,
Şi peste drumul mare: zăvoiul. Înserează.

Câmpia e albastră şi-n zare norii ard.
Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus, o clipă…
Un taur muge; puţul cu lanţ şi roată ţipă;
Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard…

Te-apleci mirat, străine, pe-amurg ca pe o ramă
Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu,
Şi crezi, pornind aiurea, rănit de-un dor târziu,
Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit, ia seamă,

Pe-albastra depărtare a luncii de demult,
Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei,
N-ai auzit,deodată rupând tăcerea toamnei,
Vrrr… timpu-n zbor, pe care cutremurat l-ascult.

(Ion Pillat, Străinul)

Florica, s.f. propriu – numele moşiei familiei Brătianu

1. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. 2 puncte
3. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ, respectiv, denotativ. 2 puncte
4. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală, respectiv, una auditivă. 4 puncte
5. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia şi a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 79 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Cât vezi cu ochiul, verde, păpurişul
Se-ndoaie-n vântul serii, foşnitor.
Din când în când şi-arată luminişul
Un ochi de apă moartă. Un cocor

Cu aripa deschisă se ridică
Din stuf, sfâşietor de trist scâncind,
Sau cai tătari, dând roată fără frică,
Sălbăticiţi, nechează pe un grind.

Amurgu-mbracă delta toată-n aur
Cu turla unui sat lipovenesc,
Dar umbrele ostroavelor de plaur
Albastrul cenuşiu îl împânzesc.

Vaporul taie noaptea şoptitoare
Şi valul ce se-ntunecă-ntruna,
Când cele cinci coline cresc în zare,
De aur vânăt cum e pruna.

(Ion Pillat, Amurg în deltă)

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 80 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

În sticlă nu-i, în ceasul cu nisip
Ce curge lin şi sec aceeaşi oră.
Nu-i în apus şi nici în auroră,
Şi urma-i pe pământ nu are chip.

Dar îl aud târziu, la foc de sobă,
Cum pasu-i apăsat îşi face drum
Venind din ţara umbrelor şi cum
În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă.

Recheamă tot ce-a fost şi o să fie;
Toţi anii mei cu clipa lor învie
Dintotdeauna, fără ieri şi azi.

Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte,
Şi în oglindă stă un alt obraz,
Îngălbenind ca fila dintr-o carte.

(Ion Pillat, Timpul)

1. Transcrie, din prima strofă, două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie. 2 puncte
2. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. 2 puncte
3. Exemplifică, pe baza strofei a treia a textului, două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. 2 puncte
4. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă. 4 puncte
8. Explică semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei. 4 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
musa paradisiaca
Elev de nota 10
 
Mesaje: 253
Membru din: Joi Iun 12, 2008 3:54 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT

Înapoi la Limba si literatura romana

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Niciun utilizator înregistrat

cron