BAC − 2009
Proba scrisă de limba şi literatura română − Proba A
SUBIECTUL I (30 de puncte)
● Var 41 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Nici pasărea sub domuri vegetale,
nici trestia cu mlădiosu-i tors*,
nici firele pe care-ades le-ai tors
sunându-le cu degetele tale;
nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors
spre tine-nfioratele petale
nici apele, fugarnice cristale,
în care anii tineri ţi i-ai stors;
nici stalactita palidă ce creşte,
ca tine, nevăzută, îngereşte,
hrănindu-se cu aşteptări mereu:
nimic din tot ce-a plăsmuit natura
nu-ţi va păstra fiorul şi măsura
mai credincioase decât versul meu.
(Ştefan Augustin Doinaş, Nimic)
* tors, s.n. – trunchiul gol al corpului omenesc; sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre şi fără cap
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”. 2 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens denotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat. 4 puncte
7. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
● Var 42 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Astăzi, punând mâna la ochi,
m-am gândit că eşti frumoasă, că te iubesc,
că aş vrea să fii întotdeauna a mea…
Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc.
Am plecat apoi cu tine prin viaţă –
desigur, totul e roz şi plin ca în literatură
sau ca într-un refren de tangou…
În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură…
Cu toate că eşti frumoasă,
deşi faptul că te iubesc îmi apare evident,
cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi,
nu ştiu de ce te urăsc în acest moment…
(Geo Dumitrescu, Banală)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc. 2 puncte
2. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea...”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Ilustrează conceptul poezie lirică, prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat. 4 puncte
● Var 43 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
De mult mă lupt cătând în vers măsura,
Ce plină e ca toamna mierea-n faguri,
Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri,
Ce fără piedici trec sunând cezura*.
Ce aspru mişcă pânza de la steaguri
Trezind în suflet patima şi ura –
Dar iar cu dulce glas îţi împle gura
Atunci când Amor timid trece praguri!
De l-am aflat la noi a spune n-o pot;
De poţi s-auzi în el al undei şopot,
De e al lui cu drept acest preambul –
Aceste toate singur nu le judec…
Dar versul cel mai plin, mai blând şi pudic,
Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*.
(Mihai Eminescu, Iambul)
* cezură, s.f. – pauză ritmică înăuntrul unui vers, care împarte versul în părţi de obicei egale (emistihuri), pentru a uşura recitarea şi a susţine cadenţa
* iamb, s.m. – picior metric al versului, compus din două silabe, în prozodia modernă prima silabă fiind neaccentuată, iar a doua accentuată
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. 2 puncte
2. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
● Var 44 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Şi vântul mişcă arborii-n grădină.
Dar prin fereastra ta eu stau privind
Cum tu te uiţi cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mâna ta cea fină
În val de aur părul despletind.
L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci visând pieptarul de la sân,
Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare…
Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,
În întuneric ochii mei rămân,
Ş-alături luna bate trist în geamuri.
(Mihai Eminescu, Stau în cerdacul tău…)
* a se ardica, vb. – a se ridica
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi întuneric să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
● Var 45 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Departe sunt de tine şi singur lângă foc,
Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc,
Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,
Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.
Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri
Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti,
Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti,
Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci
Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subţiri şi reci;
Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini
Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini…
Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi,
În sărutări unim noi sărmanele vieţi…
O! glasul amintirii rămâie pururi mut,
Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut,
Să uit, cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult…
Voi fi bătrân şi singur, vei fi murit de mult!
(Mihai Eminescu, Departe sunt de tine…)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. 4 puncte
7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultimele patru versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la romantism. 4 puncte
● Var 46 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai –
Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea între femei,
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.
Cum oare din noianul de neguri să te rump,
Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,
Aproape, mai aproape, pe inima-mi s-o ţin.
Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci
Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos…
Zadarnic după umbra ta dulce le întind:
Din valurile vremii nu pot să te cuprind.
(Mihai Eminescu, Din valurile vremii…)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbră şi zadarnic, din ultima strofă. 2 puncte
2. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi, iubite înger scump”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare romantice, existente în poezie. 4 puncte
5. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. 4 puncte
7. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
● Var 47 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Peste vârfuri trece lună,
Codru-şi bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.
Mai departe, mai departe,
Mai încet, tot mai încet,
Sufletu-mi nemângâiet
Îndulcind cu dor de moarte.
De ce taci, când fermecată
Inima-mi spre tine-ntorn?
Mai suna-vei dulce corn,
Pentru mine vreodată?
(Mihai Eminescu, Peste vârfuri)
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi frunză să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. 4 puncte
6. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite, pe baza cărora este realizat tabloul naturii. 4 puncte
7. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, primul catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
● Var 48 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem şi nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.
(Mihai Eminescu, La steaua)
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. 2 puncte
2. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. 2 puncte
3. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite, pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. 4 puncte
6. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. 4 puncte
7. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultimul catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
● Var 49 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin;
Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc,
Pân’ ce mintea îmi adoarme, pân’ ce genele-mi clipesc;
Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald, molatic, lin.
Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă,
Albă ca zăpada iernei, dulce ca o zi de vară;
Pe genunchi îmi şezi, iubito, braţele-ţi îmi înconjoară
Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă.
Cu-ale tale braţe albe, moi, rotunde, parfumate,
Tu grumazul mi-l înlănţui, pe-al meu piept capul ţi-l culci
Ş-apoi ca din vis trezită, cu mânuţe albe, dulci,
De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte.
Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită
Şi gândind că dorm, şireato, apeşi gura ta de foc
Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc.
Şi surâzi, cum râde visul într-o inimă-ndrăgită.
O! Desmiardă, pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină,
O! Desmiardă, pân-eşti jună ca lumina cea din soare,
Pân-eşti clară ca o rouă, pân-eşti dulce ca o floare,
Pân’ nu-i faţa mea zbârcită, pân’ nu-i inima bătrână.
(Mihai Eminescu, Noaptea…)
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. 4 puncte
6. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite, pe baza cărora este realizat tabloul iubirii. 4 puncte
7. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, primul catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
● Var 50 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,
Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte:
Pe bolta alburie o stea nu se arată,
Departe doară luna cea galbenă – o pată;
Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pasăre pluteşte cu aripi ostenite,
Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus
C-un pâlc întreg de păsări, pierzându-se-n apus.
Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare,
Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu ... ea moare,
Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi.
............................................................
Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi,
Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ,
Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi.
(Mihai Eminescu, De câte ori, iubito...)
*deolaltă – formă populară hibridă: deodată, împreună
1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se. 2 puncte
2. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. 2 puncte
4. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. 4 puncte
7. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică, prin reliefarea a două trăsături existente în text. 4 puncte
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei. 4 puncte
9. Comentează, în 6 - 10 rânduri, primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
● Var 51 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
………………………………………
Te-nalţi prelung, şi tăinuit misterul
Ca-n alte seri sub discul tău s-adună,
Pe când desfaci strălucitoare cerul
Ca să domneşti pe somnul lumii, Lună!
Întâiul vis sub raza ta lunară
Îşi fâlfâie din suflete pornirea,
Tu din întâia lacrimă fugară
Făcuşi izvorul de dureri: iubirea…
Iar farmecul tău blând şi liniştit
Făcu, alunecându-şi raza-ncet,
Din fiecare om – îndrăgostit,
Din fiecare-ndrăgostit – poet.
(Horia Furtună, Balada lunii)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară. 2 puncte
2. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
7 Motivează, prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text, apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
● Var 52 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
În târg miroase a ploaie, a toamnă şi a fân.
Vântul nisip aduce, fierbinte, în plămân,
şi fetele aşteaptă în uliţa murdară
tăcerea care cade în fiecare seară,
şi factorul, cu gluga pe cap, greoi şi surd.
Căruţe fugărite de ploaie au trecut,
şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte.
În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte.
Gâşte, cu pantofi galbeni, vin lent după-un zaplaz;
auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz,
cum învecheşte frunza în clopote de-aramă –
auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă
şi diligenţe care vin din Dorohoi.
…………………………………………………………
Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit
în poartă, la grilajul de iederă coclit,
şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz, de şes, cuminte.
Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte?
…………………………………………………………
Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă
de-alamă, tinereţea! Trecutu-i lângă lampă
şi plină e oglinda cu cute în obraz.
E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi
şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă.
(Barbu Fundoianu, Herţa)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte
2. Explică rolul virgulei din primul vers. 2 puncte
3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat. 4 puncte
7 Argumentează, prin evidenţierea a două trăsături, coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul, în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultimele cinci versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
● Var 53 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Tu, tainică, curată Poezie,
Biserică cu porţi neîncuiate,
Tu neamurile gândurilor toate
Cu drag le laşi la pragul tău să vie.
Tot sufletul la poarta ta când bate,
Drumeţ slăbit, puterile-şi învie,
Îşi spovedeşte patimile ţie,
Şi ele-adorm de tine alinate.
Păcate vin sub bolta-ţi milostivă,
Tu le asculţi pe toate deopotrivă
Şi le opreşti neghina şi amarul.
Dar tu rămâi de-a pururea senină,
Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină
C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul.
(Octavian Goga, Sonet*)
*sonet, s.n. – poezie cu formă prozodică fixă (14 versuri repartizate în două catrene cu rimă îmbrăţişată şi două terţine cu rimă liberă)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. 2 puncte
2. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate. 2 puncte
4. Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu, din primul vers. 4 puncte
5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
6. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. 4 puncte
7. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie, în text. 4 puncte
8. Comentează, în 6 -10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
● Var 54 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
În munţi cu creştetele sure, din albă inimă de stâncă
S-a plămădit în taină lacul, şi din prăpastia adâncă
A biruit în drum pământul. Pe veci în matcă nestatornic,
El creşte azi şi creşte mâne, de cer şi de lumină dornic.
Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă
Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă,
Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare.
Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!
Când razele nepotolite sărută faţa undei clare,
Înfiorată, spuma albă prelung şi pătimaş tresare,
Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri,
Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri…
Aşa-i iubirea mea, asemeni acestei largi cetăţi de unde,
Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde,
Cu vifore şi curcubeie, cu valuri lung clocotitoare,
Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare!
(Octavian Goga, Iubirea mea)
1. Transcrie, din prima strofă, două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie. 2 puncte
2. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. 4 puncte
6. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă. 4 puncte
7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, penultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
● Var 55 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
De ce m-aţi dus de lângă voi,
De ce m-aţi dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă.
Atunci eu nu mai rătăceam
Pe-atâtea căi răzleţe,
Şi-aveaţi şi voi în curte-acum
Un stâlp la bătrâneţe.
M-aş fi-nsurat când isprăveam
Cu slujba la-mpăratul,
Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi…
Cum m-ar cinsti azi satul…
Câţi ai avea azi dumneata
Nepoţi, să-ţi zică: «Moşu…»
Le-ai spune spuză de poveşti…
Cu Împăratul Roşu…
………………………………………
Aşa… vă treceţi, bieţi bătrâni,
Cu rugi la Preacurata,
Şi plânge mama pe ceaslov,
Şi-n barbă plânge tata…
(Octavian Goga, Bătrâni)
1. Transcrie, din prima strofă, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. 2 puncte
2. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. 2 puncte
3. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. 2 puncte
4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
5. Menţionează două elemente de prozodie, la alegere, din textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte
7 Motivează, pe baza a două argumente, încadrarea textului în lirica tradiţionalistă. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
● Var 56 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
În orice zi, la orice pas,
murim puţin, murim mai mult.
Cu cât părem mai viu tumult,
cu-atât apunem ceas de ceas.
Ne credem stânci, ne vrem granit,
nu ştim ce viermi profunzi ne rod.
În viaţa ca un rumen rod
stă miezul morţii, viermuit…
Ca nişte fluvii clocotim,
înspumegaţi, triumfători –
nu bănuim că sub vâltori
nu-nfrângem viaţa, ci murim.
……………………………………..
Dar noi, în inimi dac-am strâns
izbânda unei zile vii,
zâmbim c-am mai învins o zi,
în loc să izbucnim în plâns.
(Radu Gyr, Victorii negre)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. 2 puncte
3. Transcrie o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural, în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
● Var 57 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
„Vezi, mamă, ce mă doare! Şi pieptul mi se bate,
Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate,
Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!
Ah! inima-mi zvâcneşte!... şi fuge de la mine!
Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da;
Şi cald, şi rece, uite, că-mi furnică prin vine,
În braţe n-am nimica şi parcă am ceva;
Că uite, mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează,
Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng,
Şi tremur de nesaţiu, şi ochii-mi văpăiază,
Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng, măicuţă, plâng.”
………………………………………………………
E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei
Veşmântul său cel negru, de stele semănat,
Destins coprinde lumea, ce-n braţele somniei
Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat.
Tăcere este totul şi nemişcare plină;
Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat;
Nici frunza nu se mişcă, nici vântul nu suspină
Şi apele adorm duse, şi morile au stat.
…………………………………………………….
(Ion Heliade-Rădulescu, Zburătorul)
1. Transcrie, din strofa a treia, două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 2 puncte
2. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. 4 puncte
7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte
● Var 58 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
El n-ar dori să-l recunoască
Pe lume nimeni niciodată,
Să poarte pururea o mască
Pe faţa lui de chin brăzdată,
Să treacă nebăgat în seamă,
Ca şi o umbră prin mulţime,
Ce nici să ştie cum îl cheamă
Pe tristul făurar de rime…
Doar seara când, trudit de cale,
Se-ntoarce-n casa lui sihastră,
S-audă cântecele sale
Cântate de la vreo fereastră,
S-asculte dus şi nici să-i vină
În minte cânturile-acele,
Să-i pară-o inimă streină
Că suferă şi plânge-n ele…
(St. O. Iosif, Cântăreţul)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit. 2 puncte
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. 2 puncte
4. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. 4 puncte
5. Transcrie un vers care conţine un element de portret. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
7. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultimele două strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
● Var 59 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Vânturile nopţii scutură afară
Arborii tăcerii.
O, încete plânsul! Sufletele doarmă!...
Nu mai vine zarea, tot mai noapte-i noaptea.
Mă cufund în lacrămi,
Unde-i mâna albă care să mă scape?
E miros de moarte, nimeni nu răspunde,
Nu e om pe lume…
A pornit furtuna pe-nverzite ape…
Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă,
Unde-i cerul, unde?
A-nceput blestemul groapa să mi-o sape.
De ce nu-mi răspunde?
Vânturile nopţii scutură afară
Fără încetare.
Unde-i alba mână, să mă scape, să mă scape?
………………………………………………………
(Emil Isac, Vânturile nopţii…)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă. 2 puncte
2. Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O, încete plânsul!”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. 4 puncte
7. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, primele două strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
● Var 60 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine –
Ş-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.
În tot, se simte un fior.
O jale e în orişicine.
E vremea rozelor ce mor –
Mor în grădini, şi mor şi-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmăşaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine
Duioase-şi pleacă fruntea lor… –
E vremea rozelor ce mor.
(Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. 4 puncte
7 Motivează repetarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte