Biletul 90
Scris: Mie Apr 30, 2008 4:53 pm.......................................................................................................................................
Biletul nr. 90
1. Modernizarea educaţiei în perioada 2008-2013, astfel încât în 2014, atunci
când un nou buget al UE va intra în vigoare, şcoala românească să fie perfect
sincronizată cu realităţile şcolilor europene. Ne angajam să refuzam improvizaţiile
determinate de motive politicianiste şi să modernizăm sistemul de educaţie cu migală
şi cu moderaţie, pentru a da coerenţă parcursurilor şi opţiunilor individuale, în
particular printr-o revizuire curriculară substanţială, care să fie orientată de
competentele cheie ce trebuie dobândite în şcoală.
2. Asigurarea în perioda 2008-2013 a unui minim de 6% din PIB pentru educaţie,
pentru a o aşeza pe o temelie solidă, pe durata medie şi lungă. Garantăm familiilor,
elevilor şi profesorilor că regulile sistemului de educaţie nu se vor schimba în funcţie
de anotimp şi că acesta va fi finanţat constant în funcţie de obiective clare şi asumate
transparent.
3. Transformarea educaţiei timpurii într-un bun public, garantarea unei educaţii
şcolare obligatorii de 10 ani şi a unui acces neîngradit la educaţie gratuită de 13 ani.
Doar în acest fel, România se poate racorda la societatea cunoaşterii, pregătind
generaţiile succesive din şcoli şi licee pentru a beneficia din plin de reforma de la
Bologna adoptată deja în Universităţile de la noi.
4. Descentralizarea financiară, definirea politicii de resurse umane şi adaptarea
curriculumului în funcţie de nevoile specifice fiecărei comunităţi. Acestea reprezintă
modalitatea prin care părinţii, autorităţile locale şi societatea civilă pot deveni
parteneri responsabili ai formării viitoarelor generaţii de elevi, astfel încât şcoala să
fie plasată în centrul vieţii comunităţii.
5. Adoptarea principiului „finanţarea urmează elevul” în învăţământul primar,
gimnazial şi liceal, respectiv a principiului „finanţării multianuale pe cicluri de studii
şi bazat pe proiecte” în învăţământul universitar. Dacă finanţarea urmează elevul,
atunci şcolile mai bune vor avea căutare, iar cele care n-au performanţă vor fi obligate
să se redreseze. Dacă în Universităţi, se va trece la finanţarea pe bază de proiecte a
unor cicluri de studii, se va produce diferenţierea acestora. Plecând de la un sistem
transparent şi coerent de indicatori de referinţă, vom avea astfel Universităţi centrate
pe studii de licenţă, Universităţi care vor organiza studii de licenţă şi masterat, ca şi
Universităţi centrate pe studii doctorale şi cercetare. [...]
(Pactul naţional pentru educaţie)
.......................................................................................................................................
A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre soluţiile propuse/ care se conturează etc.).
Biletul nr. 90
1. Modernizarea educaţiei în perioada 2008-2013, astfel încât în 2014, atunci
când un nou buget al UE va intra în vigoare, şcoala românească să fie perfect
sincronizată cu realităţile şcolilor europene. Ne angajam să refuzam improvizaţiile
determinate de motive politicianiste şi să modernizăm sistemul de educaţie cu migală
şi cu moderaţie, pentru a da coerenţă parcursurilor şi opţiunilor individuale, în
particular printr-o revizuire curriculară substanţială, care să fie orientată de
competentele cheie ce trebuie dobândite în şcoală.
2. Asigurarea în perioda 2008-2013 a unui minim de 6% din PIB pentru educaţie,
pentru a o aşeza pe o temelie solidă, pe durata medie şi lungă. Garantăm familiilor,
elevilor şi profesorilor că regulile sistemului de educaţie nu se vor schimba în funcţie
de anotimp şi că acesta va fi finanţat constant în funcţie de obiective clare şi asumate
transparent.
3. Transformarea educaţiei timpurii într-un bun public, garantarea unei educaţii
şcolare obligatorii de 10 ani şi a unui acces neîngradit la educaţie gratuită de 13 ani.
Doar în acest fel, România se poate racorda la societatea cunoaşterii, pregătind
generaţiile succesive din şcoli şi licee pentru a beneficia din plin de reforma de la
Bologna adoptată deja în Universităţile de la noi.
4. Descentralizarea financiară, definirea politicii de resurse umane şi adaptarea
curriculumului în funcţie de nevoile specifice fiecărei comunităţi. Acestea reprezintă
modalitatea prin care părinţii, autorităţile locale şi societatea civilă pot deveni
parteneri responsabili ai formării viitoarelor generaţii de elevi, astfel încât şcoala să
fie plasată în centrul vieţii comunităţii.
5. Adoptarea principiului „finanţarea urmează elevul” în învăţământul primar,
gimnazial şi liceal, respectiv a principiului „finanţării multianuale pe cicluri de studii
şi bazat pe proiecte” în învăţământul universitar. Dacă finanţarea urmează elevul,
atunci şcolile mai bune vor avea căutare, iar cele care n-au performanţă vor fi obligate
să se redreseze. Dacă în Universităţi, se va trece la finanţarea pe bază de proiecte a
unor cicluri de studii, se va produce diferenţierea acestora. Plecând de la un sistem
transparent şi coerent de indicatori de referinţă, vom avea astfel Universităţi centrate
pe studii de licenţă, Universităţi care vor organiza studii de licenţă şi masterat, ca şi
Universităţi centrate pe studii doctorale şi cercetare. [...]
(Pactul naţional pentru educaţie)
.......................................................................................................................................
A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre soluţiile propuse/ care se conturează etc.).