Biletul 54

[admin]

.......................................................................................................................................
Biletul nr. 54
Acest orgoliu al latinităţii noastre e moştenirea unor vremuri când a trebuit să
suferim râsul batjocoritor al vecinilor, cari cu orice preţ ne voiau subjugaţi. Azi e lipsit
de bun-simţ. Vorbim despre spiritul culturii noastre; vrem să fim numai atât: latini -
limpezi, raţionali, cumpătaţi, iubitori de formă, clasici – dar vrând-nevrând suntem
mai mult. Însemnatul procent de sânge slav şi trac, ce clocoteşte în fiinţa noastră,
constituie pretextul unei probleme, care ar trebui pusă cu mai multă îndrăzneală.
Cunoaştem experimentul încrucişării unei flori albe cu floarea roşie a aceeaşi
varietăţi. Biologii vorbesc despre aşa-numitele „dominante”. Ce înseamnă cuvântul
acesta? Că în generaţiile nouă ce se nasc din împreunarea celor două flori – însuşirile
uneia dintre ele sunt stăpânitoare; bunăoară cele mai multe vor fi albe. S-a dovedit
însă că din când în când, cu oareşicare ciudată regularitate reapar şi însuşirile curate
ale celeilalte flori. E o izbucnire din Mister, când nici nu te aştepţi. Vechile însuşiri leai
crezut pierdute pentru totdeauna, ele se afirmă totuşi din timp în timp în toată
splendoarea trecută. Într-o îndepărtată analogie cu experimentul acesta biologic – atât
de convingător prin simplitatea sa – se poate spune că în spiritul românesc e
dominantă latinitatea, liniştită şi prin excelenţă culturală. Avem însă şi un bogat fond
latent slavo-trac, exuberant şi vital, care, oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori
din corole necunoscutului, răsărind puternic în conştiinţe. Simetria şi armonia latină
ne e adeseori sfârtecată de furtuna care fulgeră molcom în adâncimile oarecum
metafizice ale sufletului românesc.
E revolta fondului nostru nelatin. […]
(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin, în revista Gândirea)
.......................................................................................................................................
A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre soluţiile propuse/ care se conturează etc.).