Biletul 42

-proba orala- cele 100 bilete - rezolvari - solutii

Biletul 42

Mesajde admin pe Mar Apr 29, 2008 3:39 pm

.......................................................................................................................................
Biletul nr. 42
Gazetăria eminesciană impresionează prin forţa cu care reuşeşte să îmbine —
într-un aliaj original — trăsături ale fazei romantic-generoase a începuturilor cu
habitudinile curente şi îndătinate ale ziaristului modern.
Căci, se ştie, pentru mulţi dintre scriitorii paşoptişti, actul publicistic avea o funcţie
ocazională şi oricum subordonată unei imediateţi pragmatice, fără a mai pune la
socoteală — în afara excepţiilor cunoscute — un anume amatorism, o agitaţie de
suprafaţă, potrivit dorinţei de a face câte ceva din toate [...].
Articolele eminesciene se impun însă prin înaltul lor profesionalism, poetul
practicînd gazetăria ca pe o autentică meserie, cu toate prerogativele de rigoare. Se
cere a se adăuga că, ştiind să facă faţă prozaicei şi istovitoarei munci de galeră a
ziarismului cotidian, el nu cedează spiritului de rutină şi de convenţionalism, ridicând
pagina tipărită la înălţimea unor probleme de conştiinţă, păstrând nealterată, vechea
funcţie sacerdotală a cuvîntului scris.
Studiul modelului pe care-l oferă Eminescu este cu atît mai instructiv, cu cât se
constituie într-o perioadă când a încetat devălmăşia dintre genuri, când fiecare
domeniu tinde să-şi impună, cu străşnicie, statutul specific, opunându-se imixtiunilor
altor activităţi. Dacă aceasta e adevărat, într-o formulare generală, cu atât mai mult
apare în cazul antitezei — exagerată de atâţia — dintre poezie şi gazetărie.
Ne amintim de simbolul utilizat de Titu Maiorescu, cu statuia de marmură care
priveşte surâzătoare, de la înălţimea augustă a veşniciei artei, la zgomotoasa agitare
a oamenilor în politică, deci, în efemer. Iată însă că Eminescu, fără a trăda cu nimic
legile eterne ale creaţiei, în acelaşi timp, trăieşte, cu incandescenţă, cele mai
„prozaice” probleme ale actualităţii, dar de care depindea destinul ţării. Explicaţia o
cunoaştem, ţine de situarea pe poziţiile ţărănimii, clasa fundamentală a naţiunii.
Această platformă spirituală îl ajută să nu rămână prizonierul orizontului strict al
atelierului său de creaţie, să aibă preocupări mai ample, menite să cuprindă viaţa
trecută şi prezentă a poporului.
(Al. Oprea, Studiu introductiv la Mihai Eminescu, Opere, IX, Publicistică 1870-1877)
.......................................................................................................................................
A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre soluţiile propuse/ care se conturează etc.).
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT

Înapoi la Romana

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Niciun utilizator înregistrat

cron