Biletul 21

[admin]

.......................................................................................................................................
Biletul nr. 21
În Introducţia la Dacia literară, Kogălniceanu aşterne pe hârtie programul şi manifestul romantismului românesc. El este sincronic cu acela din Rusia, Spania,
Portugalia şi din alte ţări, având acelaşi aspect, vădit, din capul locului, în pledoaria autorului pentru natura, folclorul, obiceiurile, istoria (cu exact un deceniu mai devreme şi Heliade Rădulescu o recomanda ca izvor) şi limba naţională (înţelegând explicit că e vorba de românii din toate provinciile Daciei). Cine nu ştie pe de rost aceste cuvinte?
„Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii”.
Prima generaţie romantică nu se va abate cu o iotă de la acest program ideologic şi în primul rând Kogălniceanu însuşi, dând exemplul cuvenit în Un nou chip de a face curte, unde culege o oraţie de nuntă ţărănească şi prezintă cu simpatie ceremoniile respectivului eveniment.
Formula lăuntrică a romantismului nostru literar rămâne aceeaşi cel puţin până la Eminescu, unde ea se modifică în chip semnificativ, deşi nu până la nerecunoaştere, sub presiunea atât a minţii geniale a poetului, cât şi a noului context socio-cultural, tot mai victorian, al cărui lider de opinie devine Titu Maiorescu.
(Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române)
.......................................................................................................................................
A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre soluţiile propuse/ care se conturează etc.).