Biletul 19

[admin]

Biletul nr. 19
Primul merit cultural esenţial al paşoptiştilor este conştiinţa imensului gol istoric pe care sunt chemaţi să-l elimine. Ideea obsedantă, exprimată adesea cu accente mesianice, este a „începutului” absolut şi în toate domeniile. „Românii au trebuinţa astăzi să se întemeieze” afirma, în spirit şi stil de „manifest”, N. Bălcescu (1845).
„Luminează-te şi vei fi!” reprezintă aceeaşi lozincă a începutului în toate direcţiile. O autogeneză prin cultură a fiinţei naţionale. Şi, tot în acest sens, al „începutului” cu orice preţ, total radical şi fără inhibiţii, trebuie citit şi îndemnul lui Heliade-Rădulescu:
„Scrieţi, băieţi, numai scrieţi”.[...]
Este evident că paşoptiştii nu dispuneau decât de o singură metodă imediată şi practică de recuperare a întârzierii culturale. De a „umple” golul istoric şi de a începe construirea unei culturi române „moderne” încă inexistentă: „sincronizarea” rapidă şi pe scara cea mai largă. În primul rând, prin imitaţii, adaptări, compilaţii, traduceri.
Până în 1848, dată simbolică, se constată o adevărată invazie de traduceri în toate domeniile.... Acum se pun şi bazele primelor „biblioteci” de traduceri din literatura universală. Heliade-Rădulescu lansează încă din 1829 un astfel de proiect: „Din biblioteca românească”. Are în vedere şi o „Colecţie de autori clasici” (1836). Reia – după un proiect francez contemporan, al lui A. Aimé Martin (Plan d’une bibliotheque universelle, 1837) – un vast şi practic irealizabil catalog românesc al unei „Biblioteci universale” (1846). Ideea plutea în aer. Obseda şi pe altii. Aceasta voinţă şi utopie a totalităţii, inspirată de obsesia şi pasiunea „începutului” absolut, reprezintă un enorm salt calitativ. O frenetică deschidere, urmată de o integrare şi asumare, fără precedent la noi, a culturii universale. Pentru conştiinţa spirituală românească reprezintă o iniţiativă şi o experienţă unică, de mari proporţii. O adevarată „premieră absolută”.
(Adrian Marino, Actualitatea ideologiei pasoptiste)



A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre soluţiile propuse/ care se conturează etc.).