Varianta 74

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 74

Mesajde admin pe Lun Apr 21, 2008 3:23 pm

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 074
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

În faţa mea pe-ncetul se ivea
Un lin urcuş de neagră catifea.
Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii
În faldurile unor înalte draperii,
Nemăsurat de-nalte şi uşoare,
Prelung şi muzical fâlfâietoare,
Aeriene fermecătorii
Ţesute parcă numai din sunet şi culoare.

De suflul lor melodios sorbită,
Cărarea suitoare pieri într-o clipită
Lăsându-mă în poarta acestei ireale
Sonore aurore boreale.

Putea-voi oare fără călăuză
Să dibui puntea dintre privire şi auz
Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă
Să gust cu adâncime şi nesaţiu
Senina voluptate nouă
A timpului scăpat de spaţiu?
(Alexandru Philippide, Apropieri)

1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp. 2 puncte
2 Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. 2 puncte
3 Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv, prezente în text. 2 puncte
4 Transcrie, din prima strofă, două structuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte
5 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
6 Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. 4 puncte
7 Comentează prima strofă, în 6 - 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte
8 Prezintă semnificaţia titlului, prin raportare la poezia citată. 4 puncte
9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 74

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 12:42 pm

1. a pierde timpul, a fi în contratimp, cu timpul

2. Cratima este folosită cu scopul de a marca alipirea, “putea-voi” fiind o formă în care auxiliarul urmează după verbul de conjugat.De asemenea,cratima ajută la formarea inversiunii.

3. Modul conjunctiv exprimă o acţiune posibilă, ipotetică, dorită. Poetul analizează posibilitatea unei conexiuni între simţuri(privire şi auz).El doreşte să se integreze “în senina voluptate nouă “, gustând din ea şi pierzându-se în eternitate, adică în timpul “scăpat de spaţiu”.

4. Structurile care conţin imagini vizuale sunt: “neagră catifea”, „faldurile unor înalte draperii”.

5. motivul urcuşului,motivul drumului

6. Metafora “puntea dintre privire şi auz” exprimă o ipotetică armonie între simţuri. Este o metaforă care sugerează eliberarea de constrângeri, dorinţa eului liric de a se apropia de libertatea absolută.

7. Primele două versuri au valoare de incipit si prezintă un cadru nocturn. Ele au o topică inversă, ceea ce sugerează intensitatea cu care eul poetic trăieşte momentul descoperirii unui “lin urcuş de neagră catifea”. Această imagine este un epitet-inversiune şi în acelaşi timp o metaforă a drumului spre inedit, un simbol pentru depăşirea unor limite ale cunoaşterii. Se sugerează astfel o posibilă temă a textului,aceea a călătoriei iniţiatice. În versurile următoare, se transmite ideea că la capătul acestei călătorii şi în prezenţa dorită a unei călăuze, simţurile se armonizează, iar eul nu mai percepe decât temporalitatea, eliberându-se de spaţiu. Epitetul cromatic „neagră catifea” întăreşte ideea de necunoscut.

8. Poezia are un titlu format dintr-un substantiv comun la numărul plural, provenit din adverb: apropieri. Acest cuvânt, prin simplitatea sa, are o puternică încărcătură expresivă, fiind în legătură cu imagini importante în poezie. Faldurile draperiilor „ ţesute parcă numai din sunet şi culoare” constituie o astfel de imagine : eul poetic regăseşte în ele coexistenţa sunetului şi a culorii, este conştient de raritatea spectacolului la care ia parte, şi doreşte o apropiere permanentă a acestor două elemente. El imaginează o conexiune o irealului în care este proiectat, cu realul în care se va intoarce şi unde speră la o materializare a acestor „aeriene fermecătorii” , într-o „ punte”.Imaginarul poetic atinge nivelul spaţio-temporal în finalul textului. Odată realizată o legătură între elementele constitutive ale cadrului restrâns,se doreşte o nouă corespondenţă , de această dată la grad avansat , şi anume , între timp şi spaţiu. O existenţă simultană a acestor două coordonate implică un timp infinit, „scăpat de spaţiu” ,dar care nu îl anulează pe acesta din urmă. Rima împerecheată susţine , de asemenea , ideea de apropiere , prin faptul că aceasta facilitează cititorului descifrarea textului. Este vorba de o apropiere a celui care parcurge poezia de sensul adevărat al acesteia.

9. Scrisă pe un fundament modernist, poezia susţine ambiguitatea imaginilor. Al.Philippide pătrunde într-un spaţiu ireal din voluptatea căruia doreşte să preia pentru ca,”fără călăuză” , să beneficieze şi în spaţiul real de acest spectacol cromatic şi auditiv. Rezonanţele simbolice sunt, de asemenea prezentate , cultivând sugestia unei lumi mai bune , poate chiar eterne : “cu un timp scăpat de spaţiu”.

(Alexandra-Raluca Manga, 12 F; coord. prof. dr. Dumitriţa Stoica)
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Google [Bot]