Varianta 72

[admin]

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 072
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

De unde vin? De unde se coboară
În mine nălucirea lor adâncă?
Vor fi rămas din vremi de-odinioară?
Se smulg din vremea ne-mplinită încă?

Câte tăceri s-or fi topit în ele,
Că sunt atât de limpezi şi de pline!
Făcute-s pentru nalte bolţi senine,
S-alunece pe lungi priviri de stele.

Din stele chiar vor fi venind! Sau, poate,
Vreun băştinaş din alte lumi străbate,
Cercetător, atât amar de drum
Şi la fereastra minţii mele bate
Cu-o mână străvezie ca un fum…

O, glasuri care m-aţi ales popas,
Când n-oi mai fi nici eu decât un glas,
Mă veţi lua pe calea de apoi
Prin vămile văzduhului cu voi,
Sau mă veţi părăsi în drum, stingher,
Uitat, pierdut în vreun străin ungher
Al cosmosului fără jos şi sus,
La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide, Glasuri)

1 Transcrie, din text, două perechi de antonime. 2 puncte
2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „din vremi de-odinioară” 2 puncte
3 Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ, respectiv, sens conotativ. 2 puncte
4 Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor, prezente în poezie. 4 puncte
5 Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. 4 puncte
6 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. 4 puncte
7 Menţionează două procedee specifice stilului retoric, prezente în poezie. 4 puncte
8 Comentează ultima strofă, în 6 - 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Ilustrează conceptul poezie lirică, prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. 4 puncte

[Andreea]

1. antonime: “jos” / ”sus”, “tăceri” / ”glasuri”

2. In structura “din vremi de-odinioară” cratima marchează pronunţarea într-o singura silabă a doua vocale din cuvinte diferite. Astfel se evită hiatul si se păstrează măsura metrică.

3. În piaţă s-a adunat multă lume. (sens denotativ)
Ochii sunt ferestre către o lume interioară. (sens conotativ)

4. Valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor din poezie se realizează prin includerea lor într-o invocaţie (“O, glasuri... / Mă veţi lua pe calea de apoi / Prin vămile văzduhului cu voi /Sau mă veţi părăsi...”).

5. În prima strofă rima este încrucişată, iar în a doua strofă rima este îmbrăţişată .

6. Epitetul multiplu “atât de limpezi şi de pline” se referă la glasurile invocate de eul liric care par a fi nişte voci ale universului, de provenienţă supranaturală, dar care pot fi percepute în plan spiritual. Figura de stil semnifică armonia si perfecţiunea, eul aspirând spre lumea revelată de aceste glasuri, uimit de însuşirile lor si de propria stare sufletească.

Sintagma “priviri de stele” este o metaforă personificatoare care sugerează contemplaţia. Se accentuează relaţia dintre suflet si natură prin motivul, de provenienţă romantică, al stelelor şi al cerului.

7. interogaţia retorică, invocaţia

8. Ultima strofă, prin intermediul invocaţiei si al interogaţiei retorice arată că eul liric meditează la ce se va întâmpla atunci când n-o sa mai fie “decât un glas”. Metafora “glas” are sensul de suflet, de fiinţă imaterială. Eul îşi imaginează doua posibilităţi, de a fi purtat 'prin vămile văzduhului', sugerând drumul către cer al sufletului, sau de a fi părăsit si uitat “în vreun străin ungher”, la fel ca multe alte suflete care au dispărut., Imaginea “cosmosului fără sus si jos” arată că acesta este infinit şi că în viaţa de apoi nu mai sunt aceleaşi repere ca în viata trecătoare de pe pământ. Glasurile invocate pot fi suflete sau îngeri care călăuzesc sufletul după moarte

9. Poezia lirică este o creaţie artistică exprimând sau sugerând emoţii, sentimente, prin intermediul armoniei, ritmului si imaginilor. Textul citat exprimă sentimentele eului liric de incertitudine, dar si de speranţă, de aspiraţie către perfecţiunea spirituală. Rima încrucişată, îmbrăţişată sau pereche conferă muzicalitate poeziei. Imaginile vizuale cum ar fi :”nalte bolti senine”, “priviri de stele”, ”mâna ca un fum” sunt mijloace artistice cu rol de descriere a cadrului si de sugestie a stării sufleteşti.
(Ioana Bărboi, 12 F, coord. prof. dr. Dumitriţa Stoica)