Varianta 69

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 69

Mesajde admin pe Lun Apr 21, 2008 3:06 pm

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 069
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Firul de sânge care-mi iese din buzunar
firul de lână care-mi iese din ochi
firul de tutun care-mi iese din urechi
firul de flăcări care-mi iese din nări

Tu poţi crede că urechile mele fumează
dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii
pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile
şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte
o insomnie oarecare de cretăşi de argilă
o insomnie ca o sobă sau ca o uşe
sau mai bine ca golul unei uşi
şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie

vreau să mă miroşi ca pe o fereastră
vreau să mă auzi ca pe un arbore
vreau să mă pipăi ca pe o scară
vreau să mă vezi ca pe un turn

(Gellu Naum, Oglinda oarbă)

1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. 2 puncte
2 Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. 2 puncte
3 Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. 2 puncte
4 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 4 puncte
7 Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentăîn textul dat. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 69

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 12:44 pm

1. „miroşi", „auzi"

2. Cratima care leagă forma atonă a pronumelui personal de relativul care menţine un ton informal / colocvial. Din punct de vedere prozodic, fluidizează ritmul versului.

3. Flacăra vieţii încă mai ardea în el.

4. Tema identităţii, motive: iluzia simţurilor, insomnia, deşirarea, oglinda.

5. „tu poţi crede", „să mă miroşi", „insomnia mea”

6. Comparaţia „insomnie…ca golul unei uşi" se referă la dificultatea de a descrie o insomnie. Astfel, vocea lirică o identifică nu prin prezenţa a ceva, ci mai degrabă printr-o lipsă. „Golul unei uşi" poate semnifica gaura cheii, prin urmare duce cu gândul la mister, curiozitate şi stare de veghe. În sine, pătrunderea prin uşă este simbol al trecerii de la profan la sacru şi deschide calea spre revelaţie. Transcendenţa pare accesibilă prin această stare de veghe permanentă.

7. Din punct de vedere ortografic, Oglinda oarbă se remarcă prin lipsa totală a semnelor de punctuaţie, sporind marca oralităţii şi părând să urmărească fluxul abrupt al gândurilor eului liric.
În opinia mea, deşi lipsa punctuaţiei îngreuneaza înţelegerea operei, îi dă, de asemenea, şi o notă de autenticitate şi contribuie la atmosfera generală de confuzie în faţa contopirii spaţiului visării cu cel al realitaţii.
Lipsa punctuaţiei este unul dintre elementele specifice frondei avangardiste, suprarealismului în cazul de faţă.

8. În ultima strofă verbul „vreau" e repetat aproape obsesiv, semnificând o dorinţă puternică şi o comandă adresată celuilalt. Comparaţiile metaforice au rolul de a semnaliza starea naturala a personajului liric, iar prin enumerarea simţurilor (olfactiv, auditiv, tactil, vizual) plasate în contexte subtile, neaşteptate, eul liric se referă atât la dificultatea de a se face cunoscut în mod autentic, cât şi la cea a autocunoaşterii. Cu toate acestea, fără o descifrare precisă a eului, oglinda rămâne oarbă în continuare, fără a-i surprinde corect reflecţia.

9. Din punct de vedere al limbajului poetic, predomină caracterul ambiguu. În prima strofă, eul liric pare să se deşire, descompunându-se în fire de sânge, lână, tutun şi flăcari, sugerând o experienţă de contopire până la confuzie între corp şi sfera artificială, inumană. În strofa a doua, este explorat contrastul dintre aparenţă şi esenţă, dintre vis şi realitate, barierele dintre cele două fiind redefinite. De asemenea, în construcţia „să vorbim de memorie" e frapantă discordanţa dintre exterioritate şi interioritate. Laitmotivul ambiguităţii persistă şi în ultima strofă, simţurile fiind înşelătoare şi lăsând sentimentul unei angoase a lipsei de claritate. Pe de altă parte, orbirea poate fi semnul unei experienţe iniţiatice: a ignora aparenţele înşelătoare ale lumii şi a cunoaşte realitatea secretă, esenţele. „Poetul vede în măsura în care orbeşte”, afirma Gellu Naum cândva.
(Armina Stepan-Cazazian, 12 H, coord. prof. dr. Anca Roman)
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Bing [Bot]