Pagina 1 din 1

Varianta 12

MesajScris: Dum Apr 20, 2008 10:34 am
de admin
SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 012
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă
În recea mea-ncruntată suferinţă.
Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies,
Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des.
De când s-a întocmit Sfânta Scriptură
Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură
Şi anii mor, şi veacurile pier
Aci sub tine, dedesubt, subt cer.
Când magii au purces după o stea,
Tu le vorbeai — şi se putea.
Când fu să plece şi Iosif,
Scris l-ai găsit în catastif
Şi i-ai trimis un înger de povaţă —
Şi îngerul stătu cu el de faţă.
Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea
Şi pruncul, şi bărbatul, şi femeia.
Doar mie, Domnul, vecinicul şi bunul,
Nu mi-a trimis, de când mă rog, niciunul...
(Tudor Arghezi, Psalm)

*ghies, ghiesuri, s.n. (în expr.) a da ghies – a îndemna, a stimula, a îmboldi, a zori *mag, magi, s.m – preot la unele popoare orientale din antichitate, învăţat, filozof *a purcede, vb – a pleca, a porni la drum *catastif, catastife, s.n – registru, condică

1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. 2 puncte
2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. 2 puncte
3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. 2 puncte
4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ, din textul dat. 4 puncte
5 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7 Defineşte, într-un enunţ, sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, primele patru versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Motivează, prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. 4 puncte

Re: Varianta 12

MesajScris: Lun Mai 05, 2008 2:35 pm
de Andreea
1. Sinonime: „neputinţă" - slăbiciune, incapacitate; „povaţă" - îndrumare, sfat etc.
2. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire; vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea; în text, imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc.
3. Ai devenit un înger al vieţii mele.
Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic.
4. Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală, realizată sau în plină desfăşurare; în funcţie de timpul acesteia, verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc.
5. Temele/ motivele poeziei. De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea, tema îndoielii, dar şi a răzvrătirii etc.
6. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. De exemplu: ,JVu-ţi cer", „mea", ,,-ncepui", „să-ţi", „vreau" etc.
7. Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei, însoţit de îndoială; eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale. Altfel spus, este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc.
8. Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate, deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. Senzaţia este de neputinţă a transcederii, fapt pentru care se adresează direct, imperios, prin verbele: „vreau să vorbeşti'; participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială; limbajul metaforic şi simbolic etc.
9. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I, ca mărci ale subiectivităţii: „mie", „nu mi-a trimis", „mă rog" etc. Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu ,Domnul" etc.

Scris:
de